Mihai Stepan Cazazian

Dorinţe în ploaie, la Mănăstirea Hagigadar

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

> Sute de pelerini au înfruntat ieri ploaia şi au participat la Sfânta Liturghie de Adormirea Maicii Domnului oficiată de Karekin II, Catolicos şi Patriarh Suprem al tuturor armenilor > Au urcat pe Dealul lui Bulai armeni din multe localităţi din România, dar şi din Bulgaria, Turcia, Olanda, R. Moldova, Statele Unite > Printre pelerini, senatorul Varujan Vosganian, deputatul Varujan Pambuccian, ambasadorul Armeniei la Bucureşti, înalţi prelaţi ortodocşi şi catolici şi oficiali ai administraţiei sucevene
Sute de armeni din multe localităţi din România, dar şi din Bulgaria, Turcia, Olanda, Republica Moldova, Statele Unite sau întâlnit ieri la poalele Dealul lui Bulai, din comuna Moara pentru a urca împreună calea dorinţelor spre Mănăstirea Hagigadar, sărbătorită ieri la 500 de ani de la ctitorire. Poate 700, poate 1000, cu toţii au înfruntat ieri ploaia care a căzut necontenit, pentru a păstra tradiţia pelerinajului spre locaşul unde, rugându-se în genunchi, şi-au văzut apoi dorinţele îndeplinite de Cel de Sus şi de Fecioara Maria, a cărei icoană făcătoare de minuni se află în biserică.

La poalele dealului, pe ploaie, pelerinii l-au întâmpinat mai întâi pe Sanctitatea Sa Karekin II, Catolicos şi Patriarh Suprem al tuturor armenilor, care, în acordurile unor cântări religioase, corale, a binecuvântat credincioşii, punându-le o cruce pe creştet, urcând pe jos, împreună cu ei, panta spre mănăstire.

Sanctitatea Sa Karekin II a fost însoţit de ÎPS episcop Datev Hagopian, primat al Diocezei armenilor din România, şi de un sobor numeros de preoţi armeni din România sau din suita Patriarhului Suprem.

Din păcate, ploaia puternică i-a împiedicat pe majoritatea pelerinilor să urmeze tradiţia sutelor de ani din existenţa Mănăstirii Hagigadar, să urce în genunchi, în tăcere, drumul până sus, pentru ca apoi să înconjoare de trei ori biserica, oprindu-se pentru câte o rugăciune.

Unii au făcut-o totuşi, parcă fără să simtă ploaia ce curgea într-una, noroiul de sub genunchi, rugându-L pe Dumnezeu să le dea sănătate şi pace în suflete, dar şi să le îndeplinească dorinţe mai pragmatice, ca un loc de muncă, un soţ, minte mai multă şi reuşită la examene, să-i scape de grija unui proces greu şi interminabil, să le dea prosperitate. Să-i scape de oameni răi care le au încurcat cumva căile vieţii.

“Vă rog, nu mă filmaţi, vreau să fiu lăsată să mă rog în tihnă”, a rupt tăcerea rugăciunii o femeie care înconjura în genunchi biserica printre picioarele altor credincioşi, înainte de începerea Sfintei Liturghii, evident deranjată de mulţimea de reporteri din jurul ei.

Câte o dorinţă exista în mod cert în mintea şi sufletul fiecărui pelerin care a înconjurat locaşul în picioare sau în genunchi, rugându-se şi atingând din loc în loc peretele Bisericii „Hagigadar” , cunoscută şi ca „Biserica Dorinţelor”.

Sfânta Liturghie din duminica dinaintea Adormirii Maicii Domnului a început în jurul orei 10.30, ea fiind oficiată în principal de Sanctitatea Sa Karekin II şi de ÎPS episcop Datev Hagopian. Au răspuns invitaţiei de Sfânta Maria la Hagigadar înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi ai Bisericii Catolice, şi asta pentru că locaşul nu mai este de mult doar al armenilor. Este locul în care s-au rugat în genunchi lui Dumnezeu să le îndeplinească dorinţele oameni de mai multe confesiuni.

Au participat la liturghie, printre pelerinii care au încăput în biserică, şi senatorul Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Armenilor din România, deputatul Varujan Pambuccian, liderul minorităţilor din Camera Deputaţilor, ambasadorul Armeniei la Bucureşti, prefectul Sucevei, Florin Sinescu, preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, primarul Sucevei, Ion Lungu.

În curte, acoperiţi de umbrele sau pelerine de ploaie, credincioşii au ascultat liturghia întrerupându-se doar ca să salute, să strângă în braţe sau să scuture cu prietenie mâna unui armean venit din cine ştie ce colţ de ţară sau de lume şi pe care nu l-au văzut de un an, de doi sau de foarte mulţi. Păreau a se cunoaşte cu toţii, surâzându-şi călduros unul altuia, cu ochii, cu gura, cu inima, făcându-şi fotografii sub care vor menţiona probabil, acasă, “2012, Suceava, Hagigadar, 500 ani”.

În curtea Mănăstirii Hagigadar, pe sub copaci, sub foişorul fântânii, pe sub ziduri, lângă imensul panou aniversar cu chipul Patriarhului Suprem Karekin II, s-a vorbit ieri în engleză, turcă, bulgară, olandeză; dar peste toate s-a vorbit armeneşte.

După Sfânta Liturghie, preoţii armeni, avându-l în frunte pe cel mai mare dintre ei, Sanctitatea Sa Karekin II, au ieşit afară şi, conform obiceiului, au binecuvântat strugurii, sfinţind apoi troiţa înălţată cu ocazia celor 500 de ani de la “târnosirea Mănăstirii Hagigadar”, o troiţă deosebită, lucrată în lemn, ca o dantelă fină, cu însemne şi simboluri armeneşti.

După îndeplinirea tuturor ritualurilor creştine, s-au împărţit pelerinilor pachete cu mâncare. Gazdele i-au invitat apoi pe toţi, fără să-i întrebe de ce credinţă sunt, la o agapă prietenească, pentru a gusta din cunoscuta şi aşteptata supă de vită de urechiuşe umplute de asemenea cu carne de vită, acrită şi înmiresmată cu “khurut”, un amestec de verdeţuri şi mirodenii ce dau gustul unic supei tradiţionale.

Iar după câteva ore în frig şi ploaie, supa, servită pelerinilor în trei restaurante din Suceava, a avut anul acesta un gust şi mai grozav.

“Un loc unde speranţa se poate reclădi”

Mănăstirea Hagigadar a fost înălţată de un negustor de vite armean, ca mulţumire Celui de Sus pentru că i-a dat noroc în viaţă şi spor în negustorie. Se întâmpla între 1512 – 1513, la câteva decenii ani după ce Alexandru cel Bun consfinţea printr-un hrisov domnesc întemeierea primului Episcopat Armean la Suceava. În cei 500 de ani, locul a căpătat un har anume pentru creştini. Mii şi mii, apoi alte mii s-au îndreptat spre Hagigadar, au urcat umili în genunchi Dealul lui Bulai, au trecut tot în genunchi de poarta mănăstirii, au mers tot aşa în jurul ei rugându-se în tăcere, iar Dumnezeu şi Sfânta Maria le-au îndeplinit dorinţele.

“Hagigadar, un nume deja de legendă pentru armenii din România. Este bine că se fac eforturi de către Arhiepiscopia Armeană şi Uniunea Armenilor din România pentru a face cunoscut întregii armenităţi din lume acest loc şi aceste locaşuri ale lui Dumnezeu. (…)

Locul este tihnit şi cuminte, natura generoasă, moldovenii – creştini aşezaţi şi gospodari. Mănăstirea, deja renovată şi în curs de modernizare cu anexe, este un loc ideal pentru reculegere, meditaţie, dar şi dialog. Nu doar religios. Într-o lume sfâşiată de conflicte, într-o lume agresată de ştiri rele, Suceava cu mănăstirile şi bisericile ei poate fi – şi chiar este o dată pe an – un loc unde speranţa se poate reclădi” scrie Bedros Horasangian, cunoscut scriitor şi eseist român de origine armeană, în editorialul aniversar „Hagigadar – 500” al revistei “Ararat”, editată de Uniunea Armenilor din România.

de Daniela BEALE

http://www.crainou.ro

 

  •  
  •