Mihai Stepan Cazazian

Discursul Excelenţei Sale Hamlet Gasparian rostit la aniversarea Zilei Republicii Armenii

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Stimate domnule secretar de stat,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Dragi prieteni

Astăzi marcăm 20 de ani de la dobândirea independenţei Armeniei şi de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintreArmeniaşi România. Aşadar, permiteţi-mi să vă mulţumesc din suflet pentru participarea dumneavoastră la această seară festivă. Îi mulţumesc călduros în special domnului secretar de stat ce ne-a onorat prin distinsa sa prezenţă. Profitând de ocazie, doresc să le adresez cuvinte de profundă mulţumire partenerilor noştri, politicienilor, oamenilor de cultură, oamenilor de ştiinţă sau simplilor cetăţeni români, tuturor acelora care, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de independenţă a Armeniei, ne transmit felicitări scrise sau verbale.

Cu 20 de ani în urmă, la 11 decembrie 1991, înainte de dizolvarea Uniunii Sovietice, România a fost printre primele state care au recunoscut Republica Armenia, iar câteva zile mai târziu, pe 17 decembrie,la Bucureştis-a semnat la nivel de miniştri de externe Acordul privind stabilirea relaţiilor diplomatice. Astfel, între cele două ţări au început relaţii dinamice. La 24 aprilie 1994 se deschide ambasada Armenieila Bucureşti, în luna septembrie a aceluiaş an preşedintele Armeniei efectuează o vizită oficială în România, în cadrul căreia se semnează un Tratat privind relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi Republica Armenia, precum şi o serie de acorduri. Dialogul politic aprofundat în timpul vizitelor reciproce ulterioare a cuprins atât chestiuni bilaterale, cât şi regionale şi europene.

Acest curs al relaţiilor reciproce nu este întâmplător, întrucât între popoarele român şi armean există strânse relaţii seculare: noi ne simţim unii de ceilalţi apropiaţi sufleteşte, din punct de vedere istoric şi cultural. Primii armeni s-au stabilit pe meleaguri româneşti încă de acum o mie de ani şi şi-au adus contribuţia la dezvoltarea României. Şi astăzi ei sunt pe deplin implicaţi în toate domeniile vieţii româneşti, bucurându-se de respectul şi simpatia concetăţenilor lor români.

Cooperarea noastră bilaterală are o solidă bază juridică, până în prezent încheindu-se peste patruzeci de tratate şi acorduri între ţările noastre. Funcţionează o Comisie mixtă interguvernamentală de cooperare economico-comercială şi tehnico-ştiinţifică, a cărei ultimă sesiune s-a ţinut la Bucureşti în luma martie a acestui an. Deşi în planul relaţiilor economice, din diverse motive, încă nu sunt utilizate pe deplin posibilităţile existente, potrivit datelor de anul trecut volumul schimburilor comerciale bilaterale a crescut de aproape şase ori. La 8 septembrie am semnat un program de cooperare în domeniile culturii, educaţiei şi ştiinţei pe perioada 2011-2015 ce prevede o largă paletă de manifestări.

Printre punctele nodale ale acestui program se numără acordarea de burse de studiu universitare şi post-universitare studenţilor armeni, precum şi predarea reciprocă a limbilor română şi armeană în instituţiile de învăţământ superior din România şiArmenia. Programul prevede şi măsuri concrete privind conservarea, repunerea în valoare şi expunerea în faţa noilor generaţii a patrimoniului nostru cultural comun, măsuri ce devin importante mai ales în actualul context global al diversităţii culturale şi al dialogului civilizaţiilor, ca unul dintre cele mai bune exemple de acest fel din spaţiul european.

Noi cooperăm strâns cu România în bazinul Mării Negre, în cadrul OCEMN, unde în prima jumătate a acestui an, în timpul preşedinţiei României, am dezbătut o serie de chestiuni importante privind provocările contemporane şi viitorul regional şi al Europei în ansamblu.

Considerăm ca pe o verigă nodală a agendei româno-armene cooperarea din ce în ce mai strânsă în cadrul structurilor europene.Armenia, prin aşezarea geografică şi prin istoria sa aflîndu-se între Occident şi Orient şi alimentându-se din aceste două surse, tinde să-şi clădească relaţii strânse cu acestea.

Prin urmare, cooperarea cu Uniunea Europeană a constituit întotdeauna una din direcţiile principale ale politicii externe a Armeniei. Cooperarea cu UE a căpătat o nouă dimensiune prin lansarea Parteneriatului Oriental, anunţat la 7 mai 2009la Praga, cu ocazia conferinţei la care au participat douăzeci şi şapte de şefi de state şi de guvern din Uniunea Europeană şi şase din Parteneriatul Oriental.

În cadrul Parteneriatului Oriental, UE a propus încheierea unui acord de asociere cuArmenia. Acesta va înlocui Acordul de parteneriat şi cooperare în prezent în vigoare. Negocierile cu privire la Acordul de asociere au debutat în iulie 2010. În acest sens, observăm şi apreciem atenţia şi seriozitatea cu care România abordează evoluţiile în curs din cadrul Parteneriatului Oriental şi sperăm ca, prin recenta sa experienţă privind integrarea europeană, să ajute la atingerea scopurilor stabilite prin această politică.

Un alt cadru de parteneriat poate fi platforma de cooperare parlamentară a ţărilor din UE şi a vecinilor răsăriteni ai UE, recent constituita adunare parlamentară EURONEST.

Un potenţial nefolosit există în stabilirea cooperării descentralizate între regiunile şi oraşele româneşti şi armeneşti, direcţie în care anul acesta am iniţiat primii paşi. Acest lucru va permite apropierea şi cunoaşterea între oameni, ascultarea preocupărilor şi aflarea aspiraţiilor celorlaţi, ceea ce va motiva conducerile politice să fie mai atente la relaţiile reciproce.

Dragi parteneri şi prieteni,

Doresc să vă spun că, în timpul acestor douăzeci de ani de relaţii ale noastre,Armeniaa simţit alături de ea simpatia şi respectul poporului român, ca o garanţie a deplinei înţelegeri şi nezdruncinatei prietenii dintre noi. Printre mărturiile de solidaritate se numără şi un alt fapt semnificativ. Regatul României a recunoscut independenţa primei Republici a Armeniei încă în 1920, cu aproape 90 de ani în urmă, şi până în anii ’30 la Bucureştia funcţionat Consulatul General/Onorific al Republicii Armene. Sper că timpul ne va fi suficient ca, alături de colegii noştri români, să organizăm până la sfîrşitul acestui an o interesantă expunere a materialelor de arhivă legate de toate acestea.

 

Dragi prieteni,

După cuvântul stimatului domn secretar de stat, vă invit să-i ascultaţi pe artiştii armeni, pe prietenul meu Barsegh Tumanian, unul dintre cei mai cunoscuţi maeştri armeni ai operei contemporane, pe domnişoara Lusine Haceatrian, care se bucură deja de faimă internaţională, şi, bineînţeles, pe mândria noastră naţională, iar când spun  “noastră” mă refer la români şi armeni deopotrivă, Harry Tavitian.

Vă rog din suflet ca, după concert, să ne onoraţi şi să rămâneţila Vind’Honneur.

Încă o dată, vă mulţumesc tututor.

Trăiască România!

TrăiascăArmenia!

Trăiască prietenia şi frăţia româno-armeană.

 

 

 

  •  
  •