Eduard Antonian

DESPRE UNIUNEA ARMENILOR ÎN ARARATUL DE ODINIOARĂ

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

MAI  1939

În luna Aprilie, Comunitatea armeană din România deja celebrase Paştele, comemorase Genocidul din 1915 şi încerca să îşi intre în ritmul normal. Mai mult decât atât, se hotărâse la nivel înalt ca să se organizeze, în comun, un Congres al Uniunii şi Parohiilor din întreaga ţară la Bucureşti. Ceea ce a urmat, e demn de o schiţă din Caragiale, dar având în vedere că Vartan Mestugean a fost bun prieten cu Maestrul, nimic nu ne mai miră. Noi, ne-am delectat copios şi am făcut dese analogii. Aşadar iată câteva fragmente din procesul verbal, de-a dreptul savuroase:

“Dl.S.Kehiaian – Aceasta e causa lipsurilor, că Şcoala noastră n-are dreptul de publicitate şi elevii se isbesc de mari greutăţi pentru a continua studiile în şcoli superioare. Dl.Tomasian spune că pregătirea Preoţilor s-ar putea face şi în Capitală la Bucureşti ceea ce ar fi mai practic şi mai puţin costisitor. Dl.Kehiaian arată că Comitetul economic nu s-a călăuzit de normele statutare la mânuirea fondului de 200.000 mii lei. Dl.Maratov – Ei au dat, ei au cheltuit. Nu trebuie să ridicăm asemenea chestiuni! Dl.Kasargian dă sfatul ca Adunarea să aleagă în viitorul Consiliu Eparhial oameni de inimă şi să-i lase să lucreze fără şicane. Se admite. Dl.Tiraţian revine la chestia înfiinţării unui fond de pensii pentru profesori iar pensiile să fie servite de către Eparhie. Dl.Muratov repetă insistent că Eparhia nu are fonduri şi că pensiile ar trebui să le plătească Uniunea Armenilor. Dl.Tiraţian întreabă de ce nu s-ar găsi în comunitatea noastră oameni de inimă cari să alimenteze acest fond. Dr. Samsarian replichează scos din fire cum că – V-am dat destul pâna acuma, milogilor! După îndelungate discuţii se admite înfiinţarea unei Case de Pensii comune pentru Preoţii şi Profesorii armeni dar nu s-a stabilit cine o finanţează.

Dl.Prof.Cristea Alaci, curatorul Testamentului lui Christea Hagi se plânge împotriva svonurilor ce au circulat în jurul averii rămase cum că a dispărut în abur o sumă însemnată de bani. Dl.Cristea zice că în urma unui denunţ anonim, curatorii au fost chemaţi în faţa justiţiei unde s-a dovedit netemeinicia denunţului. Nu a fost de ajuns această explicaţie în faţa bănuitoarei asistenţe. Cei de faţă au conchis vor trimite o Comisie de Cenzori formată din Membrii ai Comitetului Eparhial şi ai Uniunii Armenilor să se transporte la faţa locului la Suceava spre a face verificările.

Dl. Preşedinte al Uniunii Armenilor, Dl.Zambaccian a spus că a primit o adresă prin care se cere de către Eparhie ca fondul de 170.000 lei strâns prin donaţii la Bucureşti pentru repatrierea refugiatilor in Armenia să se dea Epitropiei Bisericii Armene pentru alte cheltuieli întrucât în urma schimbărilor politice intervenite repatrierile nu mai sunt posibile. Se fac mari presiuni şi insistenţe pe lângă Dl.Kasargian Vice Preşedintele Consilului să îşi retragă demisia, participarea sa la conducerea treburilor eparhiale fiind indispensabilă. A cedat insistențelor spre binele Comunităţii.”…Ce e nou şi ce e vechi?

Eduard ANTONIAN

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *