Mihai Stepan Cazazian

Despre armenii din Bucovina

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
 

strada Armeneasca din Suceava

Se spune că nu mai sunt mulți armeni în județul Suceava.
Trebuie însă să clarificăm ceva important: județul Suceava acoperă toată Bucovina de Sud, cu capitala în vechea capitală moldavă Suceava, care a adus glorie vechii Moldove istorice, și o foarte mică parte a județelor Fălticeni și Baia (care nu mai există astăzi, ci aparține Fălticenilor) din Vechiul Regat.
Exista un consulat austriac la Fălticeni până în anul 1918.
Conform ultimului recensământ din anul 2011, armenii din județul Suceava numără 22 de persoane.
Alta e situația evidenței armenilor de la UAR sucursala Suceava. Sunt de 10 ori mai numeroși.
Nu suntem în măsură să explicăm motivul pentru care mulți armeni nu și-au declarat etnia. 
Oricum, articolul de mai-jos vă oferă un exemplu de bucurie de a aparține, chiar și de departe, poporului armean, indiferent dacă acești oameni poartă sau nu nume armenești.
Lectură plăcută!
 
***

 

Trebuie să mărturisesc, cu toată ruşinea, că, până astăzi, habar nu aveam că trebuie să gestionez şi o pagină de Facebook, ataşată acestui site. Prevenit de Facebook, am intrat unde mi se indica, am bifat câteva cereri de prietenie (din 77, dar cică nu am voie prea multe pe zi), am răspuns la câteva întrebări, apoi am început să lucrez pentru un tânăr student, care, doar ce i-am dat adresa de net (ion.dragusanul@gmail.com), mi-a şi scris următoarele:

Legat de familiile Kapri (Baron Kapri) și Ianoș (Cavaler de Ianoș), m-ar interesa nume și informații legate de data nașterii/data decesului. În principiu am o lista foarte mare cu nume din ”Genealogia Familiei Kapri” de Asfadus Romașcan și o genealogia destul de complexa. Ceea ce nu reușesc să găsesc în schimb, sunt informații despre Kaprii din Bucovina de Nord, de unde vine familia mea. Am mai multe nume din familia mea pe care le am din arbore dar nu știu prea multe: Capri Ioana (Johanna) – 1901 – 1981, Capri Ioan (Johann), Capri Leon, Capri Isidor. Aceste persoane vin din Vișnița, Ivăncăuți și Cernăuți. Ceea ce găsesc pe internet, în general, sunt informații despre Caprii din Iacobești/Șerbăuți. Din păcate au fugit din Bucovina de Nord când a fost luată de ruși și au pierdut foarte multe documente, ceea ce îmi îngreunează căutările.

Cu respect, Paul T. Coman, PhD Student, Mads Clausen Institute”

Gabriela Teișanu din neamul armenesc al Botușanilor

În ceea ce priveşte armenii Capri (Gabriela Teişanu, în imaginea alăturată, se trage din armenii suceveni Botușan, iar Radu Bercea, din răzeşii bucovineni din Lucava, un străbun al domniei sale fiind martor, în 12 martie 1640, atunci când Coste de Lucavăţ obţine uric pentru „a opta parte din jumătate de sat de Ivancăuţi”, cumpărată cu 40 taleri, de la Agafia, preoteasa, fata lui Drăgşan, ceilalţi  martori ai tranzacţiei fiind Goian de Jadova, fiul lui Pătraşco, Toader, Costin, Filip din Ivancăuţi, Vasilie de Lucavăţ, Gligorie Căzacovici şi Simeon), aceştia provin din Suceava, cel mai vechi fiind Grigorie Nigara Capri, care a murit în 1713, fiind înmormântat în cimitirul bisericii Sfântul Simeon, iar urmaşii săi cioplindu-i, pe piatra mormântală, şi titlul de baron, dobândit de Ivan Capri.

Şi regretata soţie a artistului plastic Mihai Pânzaru-PIM, Gica Pânzaru, era, pe jumătate, armeancă. Armenii locuiau în târguri mari şi-abia în vremea austriecilor au primit încuviinţarea de a cumpăra moşii (aveau doar vii la Cornar, dar şi păşuni, fâneţe şi ogoare în jurul târgurilor de reşedinţă).

Primul armean Capri, care dobândeşte titlul de baron, după ce fusese însărcinat, de guvernatorul Enzenberg, să aducă, de la Gherla, cât mai multe familii armeneşti, care să se ocupe cu negoţul, a fost Ioan sau Ivan Căprăi, menţionat încă din 1760 ca locuitor al Sucevei, cu casă pe Uliţa Poni şi cu dughene pe Uliţa Mare sau Boierească şi la Piaţă, deci în vecinătatea bisericii Sfântul Dimitrie.

Alţi armeni Capri, singurii pe care i-am aflat, la repezeală, sunt, în afară de omniprezentul Ivan Căprăi, pe care îl reţin documentele:

*

1790, 16 februarie: “Ivan Căprăi de la Mărăţăi” (acelaşi) ia în arendă Calafindeştii

1768, 29 iulie: Ioan Capri din Suceava

1785, 22 august – 1786,  8 decembrie, Ivan Căprăi stăpâneşte Măriţeia

1828, 12 iulie: Criste baron Capri din Suceava

1848, 16 iunie: Gregor baron Kapry şi Joseph baron Kapry

1876: Michael baron de Kapri, patron al bisericilor din Calafindeşti şi din Şerbăuţi

1907: baroneasa Albina Kapri este patroana bisericilor din Calafindeşti şi din Şerbăuţi.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *