Tiberiu Cosovan

Descoperiri şi constatări privind construcţia şi evoluţia planimetrică şi volumetrică a bisericii Mănăstirii Hagigadar

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Doi arheologi suceveni de la Muzeul Bucovinei, Florin Hău şi Ştefan Dejan, care efectuează cercetarea arheologică în interiorul bisericii Adormirea Maicii Domnului de la mănăstirea armenească Hagigadar,

au făcut o serie de descoperiri şi constatări interesante cu privire la construcţia şi evoluţia planimetrică şi volumetrică a monumentului.

Mănăstirea Hagigadar, niciodată cercetată până acum din punct de vedere arheologic

Mănăstirea Hagigadar (Împlinirea dorinţelor) de pe Dealul lui Bulai (comuna Moara), ridicată în sec. al XVI-lea, aşa cum scrie Nicolae Iorga, „pe o culme rotundă, parcă ar fi făcută de mână de om, pe un gorgan înverzit”, nu a fost niciodată cercetată până acum din punct de vedere arheologic.

Cercetarea, efectuată la solicitarea Episcopiei Armene, care doreşte să pună în valoare ansamblul monastic Hagigadar, s-a făcut, într-o primă fază, în exteriorul bisericii, pe laturile de Est şi de Sud şi nu s-a soldat cu rezultate concludente.

De la începutul lunii noiembrie a.c. cercetarea arheologică s-a desfăşurat în interior, mai întâi în pronaos (rezultând clar că actualul pronaos este un adaos ulterior, biserica fiind iniţial compartimentată în naos şi altar), apoi extinzându-se în naosul lăcaşului de cult.

Trei faze principale în legătură cu apariţia şi evoluţia planimetrică a bisericii

Aşa cum spune arheologul Florin Hău, biserica veche (cea compusă numai din naos şi altar) „dispune de fundaţii foarte solide, executate într-o tehnică fără cusur, situaţie mai rar întâlnită în epocă”.

Presupunerea arheologilor este că „biserica nu a avut turlă” (actuala turlă octogonală fiind construită mult mai târziu), ci un „sistem de boltire de tip calotă”.

„În linii mari – subliniază Florin Hău – putem distinge trei faze principale în legătură cu apariţia şi evoluţia planimetrică a bisericii:

faza iniţială, cea din anul 1512, când biserica era compusă numai din naos şi altar şi avea o boltire semisferică de tip calotă, o altă fază, din a de-a doua jumătate a sec. al XVII-lea, când planimetric construcţia a inclus spaţiul actualului pronaos (cu intrarea prin portalul de Nord) şi când a fost construită turla, şi cea de-a treia fază, din a doua jumătate a sec. al XIX-lea, când partea plină a zidului dintre pronaosul din sec. al XVII-lea şi naosul anterior a fost dărâmată, iar biserica a dobândit volumetric actuala configuraţie”.

Un mormânt medieval, sub pavimentul de secol XIX

Tot în sec. al XIX-lea, precizează arheologul Florin Hău, bisericii i se adaugă „două spaţioase pridvoare închise, dintre care unul, cel de pe latura de Sud, se păstrează şi astăzi”.

Alături de biserică, în incinta mănăstirii împrejmuite cu zid (zid care s-a dovedit a fi construit în sec. al XVII-lea), se aflau două impozante edificii anexe, unul în colţul de Nord-Est, azi dispărut, care a fost probabil stăreţie, şi altul în colţul de Sud-Est, care se păstrează.

Săpăturile din interiorul bisericii armeneşti cu hramul Adormirea Maicii Domnului de la Mănăstirea Hagigadar au scos la iveală, sub pavimentul din cărămidă de secol XIX, un mormânt situat aproape de axul longitudinal al lăcaşului de cult.

Mormântul, fără lespede deasupra, din perioada medievală, care s-a păstrat intact, urmează a fi cercetat.

Şapte monede de argint din perioada de domnie a lui Bogdan cel Orb

Cu prilejul cercetării arheologice din interiorul bisericii s-au descoperit, „la baza unui picior de schelă”, şapte monede de argint din perioada de domnie a lui Bogdan al III-lea (Bogdan cel Orb, 1504 – 1517).

Monedele bine conservate, cu diametrul de 18 mm, au pe o parte stema cu capul de bour a Moldovei, iar pe revers un scut cu însemnele cavalereşti ale voievodului.

„Datele pe care le vom sintetiza la finalul cercetării – spune Florin Hău – vor fi puse la dispoziţia beneficiarului (Episcopia Armeană) şi a proiectantului în vederea identificării soluţiilor optime privind consolidarea, restaurarea, punerea în valoare, inclusiv extinderea construcţiilor anexă ale ansamblului mănăstirii”.

Tiberiu COSOVAN

  •  
  •