Edvard Jeamgocian

De ce armenii din România serbează Paștele în aceeași zi cu Biserica Ortodoxă Română ?

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

          Peste câteva zile vom celebra Sfintele Sărbători Pascale – Paștele Crucii (răstignirea și moartea lui Isus) și Paștele Învierii (Învierea lui Isus).

          Sărbătoarea învierii lui Isus este o sărbătoare a cărei dată variază de la an la an. Ea se calculează ca fiind prima duminică ce urmează lunii pline de după Echinocțiul de primăvară, sau duminica de după Paștele  Iudaic, serbat pe data de 14 Nisan, Nisan fiind prima lună din calendarul ebraic. În anii de început ai Creștinismului au existat neînțelegeri cu privire la data Paștelui, care au fost eliminate, uniformizate la Sinodul Ecumenic de la Niceea din anul 325 și care a stabilit ca data Paștelui să fie calculată de Patriarhia din Alexandria.

          Deși ziua Paștelui variază, sărbătoarea învierii lui Isus este în permanență în sufletele creștinilor armeni din întreaga lume, ei o slăvesc în fiecare zi a anului, iar în biserică, la slujbele duminicale, recită  Hristos i meci mer haidnețav – Orhneal e haidutiunn Hristosi (Քրիստոս ի մէջ մեր յայտնեցաւ – Օրհնեալ է յայտնութիւնն Քրիստոսի) adică Hristos prin noi s-a făcut cunoscut – Sfințită să fie revelarea lui Hristos.

          Dacă noi nu am pus sub semnul întrebării data variabilă a Paștelui și cum se calculează ea, mulți dintre noi ne-am întrebat de ce armenii din România nu serbează Paștele în aceeași zi cu armenii din Armenia sau cu cei din America.

          Până la începutul secolului XX armenii din România și din întreaga lume, celebrau Paștele în aceeași zi ca armenii din Armenia. După Genocid însă, când au fost nevoiți să se refugieze în cele patru colțuri ale lumii și să mărească diaspora armeană, s-a pus problema ca armenii trăitori în țări creștine să nu facă notă discordantă cu populația locală, creștină. Dintotdeauna armenii serbează Crăciunul pe data de 6 ianuarie, diferit de majoritatea lumii creștine și bătea la ochi ca și cealaltă sărbătoare majoră, Paștele, să îl serbeze în altă duminică decât credincioșii localnici.

          Pentru a elimina suspiciunea credincioșilor români cu privire la creștinismul armenilor, în anul 1925 Episcopul Husik Zohrabian cere Catolicosului Kevork al V-lea Surenianț permisiunea ca armenii din România să serbeze Paștele în aceeași zi cu Biserica Ortodoxă Română. Catolicosului Kevork aprobă cererea și încuviințează schimbarea, iar Episcopul Husik emite o circulară care informa epitropiile din țară că, deși Paștele cade pe 12 aprilie 1925, el se va celebra pe data de 19 aprilie 1925, împreună cu Biserica românească (conform stilului nou al calendarului). Așadar, începând cu anul 1925 armenii din România serbează Paștele împreună cu Biserica Ortodoxă Română. Aceeași derogare a fost aplicată și armenilor din Grecia, tot în anul 1925, care de atunci serbează Paștele în aceeași zi cu Biserica Greacă.


 Imaginea calendarului religios din Aprilie 1925

* * *

O felicitare de Paște – simbol de patriotism, sacrificiu, modestie

          Ca tradiție, cu ocazia Sfintelor Sărbători Pascale trimitem felicitări cu urări de sănătate și prosperitate rudelor, prietenilor, cunoscuților. Întâmplător am găsit în ziarele vechi armenești o felicitare de Paște deosebită, profundă, emoționantă pe care doresc să v-o prezint. Felicitarea are o vechime de peste 100 de ani, trimisă de voluntarii armeni plecați din România pentru apărarea Patriei.

          Acești eroi, care-și sacrificau viața pentru pământul Patriei, scriau în 1916, din tranșeele reci, părinților și prietenilor, următoarea felicitare, pe care o redăm în original și traducere liberă:

Ձեզ բարի Զատիկ, / Vouă, Paște fericit

Կարմիր ձու, գաթայ. / Ouă roșii, cozonaci

Մեզ փամփուշտ, մօսին*, / Nouă, arme de foc, gloanțe

Եւ ամուր դիրքեր … / Ș-adăposturi fără primejdii …

          Acești voluntari-eroi să ne fie exemplu, să ne facă să fim armeni mai buni, mai patrioți. Să ne închinăm în fața mormintelor lor drept respect pentru patriotismul, dăruirea, sacrificiul făcut, dar și pentru modestia lor.

Edvard JEAMGOCIAN

____________

*մօսին – mosin, tip de pușcă rusească din timpul Primului Război Mondial.

  •  
  •  

4 Responses to De ce armenii din România serbează Paștele în aceeași zi cu Biserica Ortodoxă Română ?

  1. Maria Erzian April 22, 2019 at 11:27 am

    Multumesc Edy…pentru toate informatiile livrate…de ce armenii din Romania serbeaza Pastele impreuna cu ortodocsii si diferit de armenii de pretutindeni…
    Felicitarea din 1916…incarcata de semnificatii…
    Multumesc!

  2. Eduard Sahinian April 24, 2019 at 4:29 am

    Domnule Jeamgocian, justificarea exceptiei calendaristice initiata cu 94 de ani în urma, nu cred, personal, sa mai constituie un factor de validare pentru ca la aproape un secol de la momentul acela conditiile, dar si perceptiile din societate în privinta comunitatii armene sunt schimbate azi. Mi se pare “usor-nepotrivit” (fiindca “aberant”, probabil ar parea usor-provocator unora…) sa nu celebram Învierea Domnului odata cu toata suflarea armeana de pe glob. Pentru ca “perceptia…” de azi asupra noastra nu mai e aceeasi, iar faptul ca în privinta datei Nasterii Mantuitorului Biserica Armeana din Romania nu a mai facut acelasi tip de compromis, eh, asta se pare ca nu a fost vazut in ochii lor chiar ca o erezie de catre clerul ortodox local.
    Dar, la fiecare Craciun(armenesc), o “perceptie” exista totusi in randul oamenilor, anume ca e necesar sa le reamintim ANUAL ca nu folosim calendarul de-stil-vechi, ci sarbatorim simultan Craciunul si Botezul. Deci, “perceptia” nu prea avem cum o schimba si, repet, nu as crede ca avem motive care sa reclame asa ceva. Pentru ca europenii, deci si romanii, in general au acceptat finalmente ca respectul pentru pastrarea identitatilor e ceva normal pentru modelul actual cultural-civilizational.

    Adica, oricum, cele doua mari biserici crestine accepta reciproc modul fiecareia de a-si stabili data Pastilor. Deci, cum am mai putea “repara” o “perceptie” oricum prezenta ?
    O revenire la o “normalitate calendaristica” nu cred ca ar implica nicidecum consecinte de natura interconfesionala.

    Consider ca aceasta revenire la normalitate ar favoriza consolidarea identitatii noastre comunitare, ba chiar ar fi si de bun augur în privinta comuniunii de calendar cu conationalii nostri din Transilvania si, …ca sa fiu sincer pana la final cu dumneavoastra, zic eu ca ar fi finalul mult asteptat de mine al unei anacronice schizoidii…

    …parerea mea… (vorba unui simpatic prim-ministru al anilor ’90) !

  3. Edvard Jeamgocian April 25, 2019 at 6:17 am

    Stimate domn Sahinian, m-a bucurat mult comentariul Dvs, caci ori ce schimb de opinii este bine venit, este element pozitiv si conduce spre progres.
    Intentia articolului a fost de a indica data cand armenii din Romania au inceput sa serbeze Pastele impreuna cu Biserica Ortodoxa Romana si motivele care au condus la derogarea Catolicosului, fara a analiza daca motivele au fost justificate si daca ele mai sunt valide in zilele noastre. Argumente pot fi aduse intr-o directie sau alta. Cateva puncte de discutie/de reflectat.
    – Pastele este permanent in sufletele noastre, il serbam in zi de zi. Facerea semnului crucii demonstreaza crezul Crucifierii si Invierii lui Isus.
    – Daca pentru poporului armean Surp Kricor Lusavorici este parintele crestinismului ar trebui ca toti armenii sa serbeze Pastele la data cand l-a serbat EL, la data unde l-ar fi serbat el, deci impreuna cu Armenia.
    – Armenia fiind prima tara care a adoptat crestinismul, ar trebui ca Ea sa fie calauza crestinismului.
    – Catolicosul Vazken I-ul, care a tronat 40 de ani, bun cunoscator al Romaniei, nu a considerat necesara schimbara zilei de Paste pentru armenii din Romania.
    – Conditiile din anul 1925 s-au schimbat mult. Dar si comunitatea s-a micsorat si numarul casatoriilor mixte marit.

  4. eduard sahinian April 25, 2019 at 5:54 pm

    Bineinteles, domnule Jeamgocian, nicicum nu era vreun repros la adresa dumneavoastra, …doar era clar pentru oricine ca intentia binevenita dela care ati plecat a fost aceea de a da lamuririle asupra momentului la care s-a luat decizia schimbarii de data din calendar.

    Deci, o initiativa chiar binevenita !
    (…si fiindca am practicat in copilarie volei la scoala sportiva, chiar ar trebui sa va multumesc cumva pentru mingea ridicata la fileu… : ))

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *