Redactor

DACĂ e NOIEMBRIE, ARMENII se ÎNTÂLNESC cu EVREII

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

ascultand explicatiile din catedrala

Ascultând povestea armenilor gherleni, depănată de I. Esztegar

Prima întânire dintre evreii şi armenii clujeni a avut loc în noiembrie 2011, în modestul sediu al cantinei comunităţii evreieşti, sub genericul “Armenii în vizită la evrei”. Dovedindu-se un succes, în noiembrie 2012 s-a desfăşurat cea de a doua reuniune, de data aceasta într-un spaţiu mai amplu, la Casa Tranzit din Cluj, unde amfitrionii – evrei şi armeni clujeni – au primit vizita armenilor din Gherla. Cea de a treia ediţie, purtând titlul “Între prieteni” a fost găzduită de armenii gherleni şi nu s-a mai adresat exclusiv celor două comunităţi etnice.

In autobuz

În drum spre Gherla

În prima duminică a lunii noiembrie membrii comunităţii evreieşti din Cluj au luat drumul Gherlei unde erau aşteptaţi de armenii din localitate.  Apropierea dintre cele două minorităţi se bazează şi pe elementele comune ale destinului lor: ataşamentul faţă de credinţa străbună, pierderea patriei strămoşeşti, viaţa în  diasporă, genocidul, dar şi rolul jucat în economia Transilvaniei.

Oaspeţii au vizitat maiestuoasa catedrală armeano-catolică unde au ascultat povestea întemeierii Oraşului Armenesc şi legenda renumitului tablouCoborârea de pe cruce, atribuit lui Rubens, depănate de Ioan Esztegar, cu mult umor, şi mândrie de gherlean, din moşi-strămoşi.

Apoi evreii clujeni s-au îndreptat către casa de cultură unde au fost întâmpinaţi de primarul oraşului, Marius Sabo, un politician tânăr, dornic să păstreze şi să promoveze istoria şi valorile oraşului întemeiat de armeni acum mai bine de trei veacuri, având încredere în revigorarea  urbei prin turism şi zestrea multiculturală, alcătuită prin aşezarea succesivă în acest spaţiu, a românilor, maghiarilor, evreilor, romilor.

primarul explicand expozitia

Primarul Gherlei vorbindu-le oaspeţilor, despre trecutul şi viitorul oraşului

Din păcate evreii gherleni – a căror majoritate covârşitoare a pierit la Auschwitz – s-au risipit în lumea largă. Zoltán Blum, singurul evreu din oraş – păzitorul sinagogii pustii care-şi aşteaptă renovarea şi a cimitirului unde-şi dorm somnul de veci generaţii de negustori şi meseriaşi care au contribuit, alături de armeni, la economia Gherlei – i-a primit cu drag pe coreligionarii săi clujeni.

Zoltan Blum aron kodesj

Zoltan Blum in sinagoga pustie

Genericul „Între prieteni” a fost validat şi de scurtele alocuţiuni de salut, rostite în tandem de Robert Schwartz, preşedintele Comunităţii Evreilor Cluj, şi Ioan Esztegar, preşedintele Uniunii Armenilor filiala Transilvania, şi completate în acelaşi ton amical de primarul Marius Sabo, dar şi de sala plină, alcătuită nu numai de reprezentanţii celor două minorităţi, ci şi din prietenii lor gherleni, concitadinii dornici să cunoască muzica şi ritmurile evreieşti şi armeneşti.

Corul Talmud Tora

Corul Talmud Tora

Cântecele evreieşti, interpretate de Corul Talmud Tora al Comunităţii Evreilor Cluj (dirijor prof. Ecaterina Halmos), au evocat atmosfera de Şabat şi de sărbători. Corul Armenopolis (conducerea muzicală Anamaria Molnár)  a adus pe scenă sonorităţile exotice ale melodiilor religioase şi laice din îndepărtata Armenie,

Corul Armenopolis

Corul Armenopolis

în timp ce muzica klezmer interpretată de formaţia Mazel Tov (conducerea muzicală prof. Vasile Socea), chiar dacă într-o formulă mai restrânsă,  a antrenat sala arhiplină care a ţinut isonul melodiilor, bătând din palme. Din curtoazie pentru gazde, formaţia Mazel Tov a inclus în program un cântec armenesc şi a  cântat şlagărul Hevenu Shalom Aleichem în ebraică, română, armeană şi maghiară.

mazel tov

Formaţia Mazel Tov

Spectacolul s-a încheiat cu un grupaj de dansuri pline de antren, interpretate de tinerii gherleni componenţi ai formaţiei Hayakaghak. Publicul generos a răsplătit cu aplauze fiecare număr din program, chemând la rampă protagoniştii.

dansatoare

dansatoare de la Hayakaghak

După spectacol evreii clujeni au fost invitaţi la sediul centrului cultural armenesc unde au degustat bucatele tradiţionale gătite de gospodinele armence, vestite pentru priceperea lor într-ale bucătăriei şi au stat la un pahar de vorbă ca „Între prieteni”. În drum spre casă, pe autobuz, se vorbea deja despre „revanşa” care va avea loc anul viitor în…noiembrie.

Andrea GHIȚĂ

http://www.baabel.ro

  • 21
  •