Mihai Stepan Cazazian

Cuvântul PS Episcop Datev Hagopian, Arhiepiscop al Bisericii Armene din România

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

DSC02283

Cu ocazia celei de-a doua întrunire interconfesionale cu tema

 „Personalitatea aproapelui în creștinism și în alte mari religii”

Creștinismul și celelalte religii trebuie să înțeleagă faptul că această lume are nevoie de altă orânduire, să cunoască o realiniere a valorilor. Într-adevăr, fără sens, înșelătoare  și vremelnice sunt toate orânduirile politice, sociale și economice care ignoră valorile morale și principiile de conviețuire umană și sunt dirijate de interese și tiranie. Când spunem „valoare morală”, nu ne referim exclusiv doar la înțelesul religios al acestei expresii, ci și la valorile care stau la baza principiilor care asigură viața socială: respectul fiecărei persoane în parte, valorile familiale, conviețuirea nediscriminatorie în societate, principiile de colaborare între popoare, importanța valorilor religioase, drepturile omului, necesitatea rezolvării problemelor izvorâte din lipsa de echitate și stare conflictuală. O reașezare a valorilor umane în lume impune respingerea violenței, a războiului și a nedreptății.

La începutul secolului al XXI-lea observăm o încălcare a tuturor principiilor și valorilor menționate mai sus. În special, pentru marile puteri, interesele economice, politice și militare sunt mai presus decât principiile și valorile morale. În ziua de astăzi, relația dintre state este guvernată de putere și este dirijată de interese. Din păcate, morala, chiar și în înțelesul ei cel mai larg, este exclusă din strategiile de guvernare dacă aduce prejudicii intereselor materiale. Chiar acest lucru este izvorul relelor și problemelor cu care se confruntă astăzi lumea modernă, stare de fapt pentru rezolvarea căreia religiile lumii au mult de trudit.

Este necesar de amintit neîncetat oamenilor și guvernelor, că fără respectarea principiilor morale de bază, darul acesta dat nouă de Dumnezeu, lumea, va fi distrusă, căderii morale urmându-i indubitabil, pieirea fizică. După cercetările oamenilor de știință, lumea și omul deja se află în proces de degradare și prăbușire. Toate bisericile și religiile au datoria de a face cunoscut societății indiferente valorile morale și pericolul care survine odată cu nerespectarea acestora.

După opinia noastră, acestea sunt unele dintre motivele pentru care lumea și omenirea se află în declin:

  1. Dreptul omului și, în special, conceptul dreptului la libertate al omului în societățile din apus este atât de alienat încât face ca cetățeanul să fie preocupat în exclusivitate de obținerea unei libertăți absolute. Într-adevăr, omul pretinde astăzi libertate nu numai în ceea ce privește regulile de funcționare a statului sau a societății, ci și libertate absolută în exprimarea valorilor personale, chiar dacă acestea încalcă valorile general admise de societate. Cetățeanul consideră că are dreptul de a interveni și schimba legi și valori seculare. De aici, o seamă de exagerări ale exprimărilor democratice cum ar fi: căsătoria legală și religioasă între persoane de același sex și acordarea dreptului acestor cupluri de a înfia copii ; dreptul de a interveni în teologie și de a-L numi pe Tatăl Dumnezeu, Mamă Dumnezeu; dreptul de a lua viața prin avort sau eutanasie, etc. Pe scurt: omul își arogă libertatea de a se raporta la religie după propriile valori și de a pune în practică aceste valori modificându-le conform voinței, nevoilor și raționamentelor sale, uitând că toate drepturile și obligațiile omului sunt de proveniență divină. Pentru a împiedica aceasta, religiile lumii trebuie să facă înțeles faptul că viața personală a omului și, în general, viața societății, trebuie să urmeze principiile de sorginte divină, tradițiile și obiceiurile fiecărei religii în parte, după neam și loc în lume.
  2. Tehnologia și progresul, pe lângă avantajele oferite societății cum ar fi îmbunătățirea nivelului de trai, au și dezavantajele lor. Internetul, de pildă, care este una dintre cele mai mari descoperiri a timpurilor moderne, pe lângă lucrurile benefice care se pot realiza cu ajutorul acestuia, poate deveni o unealtă distructivă în mâinile săvârșitorilor de rău. Oare câți copii și tineri nu au căzut pradă acestui instrument și câți dintre ei pot discerne care sunt pericolele la care se supun utilizând acest instrument de informare? Într-adevăr, accesul la internet face parte din dreptul omului la informare, un drept de bază al societății moderne, dar care este filtrul moral aplicat și cine garantează securitatea tinerilor împotriva făcătorilor de rău? Nu este suficient să introduci în calculator un program care permite controlul părinților, ci tinerii trebuie să aibă o educație morală solidă înainte de  a folosi internetul pentru a aplica ei înșiși acele filtre de siguranță, fiind posesorii unui spirit sănătos;
  3. Globalizarea, care este atât de discutată în toate mediile, are la bază, de fapt, un interes economic major, urmărit de marii potentați economici ai lumii. Dorința de a cuprinde sub influența și puterea economică întreaga lume, devalorizează prin acțiunile necesare atingerii scopului, tradiții, religii, conștiința de apartenență la un neam sau o societate cu anumite specificități, dărâmă granițele seculare ale valorilor moral-divine. Urmările procesului de globalizare nu se simte doar în exprimarea religioasă, ci în toate expresiile societății, cum ar fi de exemplu arta care, în mare parte, a rămas fără teme fundamentale și s-a banalizat spre un absurd inestetic, sterp, morbid sau sexual, cultivând în exces condiția omului străin de Dumnezeu.

 

Declinul în care se află omenirea este o temă de meditație și acțiune a tuturor religiilor care trebuie să se unească nu numai la nivel declarativ pentru a împiedica această cădere, ci și în mod activ, pentru a reanima complexul de valori moral-religioase care a stat încă din cele mai vechi timpuri la baza organizării structurii sociale. Trebuie ca, împreună, să readucă în conștientul social faptul că libertățile umane au ca filtru eficient și exclusiv valorile ce se regăsesc în religie. Un argument suprem pentru susținerea acestui adevăr este faptul că aceste valori au funcționat încă de la apariția omului religios. Ele au fost principiile divine care au asigurat supraviețuirea rasei umane timp de mii de ani. Aceste valori nu pot fi considerate a fi retrograde atâta timp cât istoria le-a validat eficiența și atâta timp cât acestea, ca oricare alte valori însușite greșit și interpretate de om după voia sa, nu cad în fanatism.

Etica religioasă, prin colaborare inter-religioasă și inter-bisericească, poate deveni baza rezolvării unor probleme sociale majore care frământă cotidianul cum ar fi: sărăcia, foametea, neînțelegerile etnice și confesionale, abuzurile politice, îngrădirea libertăților de exprimare; și poate fi, de asemenea, instrumentul cu care s-ar putea stinge conflicte care încă mai însângerează lumea.

Această colaborare, ecumenismul, are desigur inamicii săi chiar în interiorul fiecărei religii sau biserici în parte, aceștia pe lângă inamicii externi care văd într-o astfel de colaborare o piedică serioasă în atingerea scopurilor economice și politice care zdruncină lumea. Într-adevăr, este o mare provocare pentru religii aflarea modului în care acestea pot colabora fără a-și încălca una alteia integritatea și specificul. Este normal ca inamicii din interiorul religiilor să își dorească neamestecul cu alte religii sau confesiuni atunci când consideră că însuși ecumenismul este o creație a globalizării, o unealtă a celui rău. Nici noi, nici o altă religie sau biserică nu dorește ca odată conlucrând cu alte religii sau biserici să își piardă integritatea și valorile. Este o provocare, cum am mai spus, găsirea formei de conlucrare dar, odată aflată calea, roadele acestei trude care se vor răspândi în lume vor fi: dragostea, pacea, onoarea, dreptatea, armonia; valori care viețuiesc în inima oricărei religii.

  •  
  •