Mihai Stepan Cazazian

Cuvântul prof. David Gyurjinyan, președintele Comitetului Limbii Armene …

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

din ministerul Educației din Armenia la Simpozionul organizat în Aula Academiei Române cu ocazia Zilei Limbii, Alfabetului și Culturii Armene

Dragi participanți

Înainte de a veni la București, mă gândeam despre ce să vorbesc în această sesiune solemnă de astăzi, ca representant al Republicii Armenia și al instituției, responsabilă cu sfera lingvistică, care este Comitetul Limbii. Voi vorbi nu numai ca oficial al guvernului, ci și ca un armean care studiază și predă limba armeană de mai bine de treizeci de ani, care este autor al multor manuale școlare și universitare, care a condus Olimpiada Pan-Armeană pentru Limba și Literatura Armeană pentru școlari, timp de aproape două decenii și, de asemenea, a pregătit traducerile semantice ale Noului Testament și a Psalmilor pentru publicare, și a redactat concordanța Bibliei în armeana veche. Mă voi opri acum, pentru că nu am venit să mă prezint , ci pentru a participa la o ceremonie foarte importantă dedicată adoptării legii cu privire la „Declararea Zilei de 12 octombrie ca Ziua Limbii, Alfabetului și Culturii Armene”.

M-am gândit la o scurtă cronică a limbii armene, un calendar special măsurat în milenii și secole și am încercat să văd ce loc ocupă în acesta ziua de 12 octombrie.

În urmă cu aproximativ 5000 de ani, în Podișul Armeniei, din limba proto-indo-europeană s-a desprins și format una dintre cele mai vechi limbi ale lumii, limba armeană. În familia limbilor indo-europene aceasta constituie o ramură distinctă, înrudită cu greaca, latina, persana și cu multe alte limbi moarte sau vorbite.

În 405, Mesrop Maștoț a creat alfabetul armean prin puterea geniului său și cu ajutorul inspirației divine. Maștoț este unul dintre sfinții Bisericii Apostolice Armene. Biserica Armeană a instituit o sărbătoare a Sfinților Traducători, ceea ce simbolizează inventarea alfabetului armean, școala traducătorilor și originile literaturii armene.

În 405, la Vagharshapat, capitala Armeniei, apoi în diferite regiuni ale țării (inclusiv în Arțakh), iar în veacurile următoare și în afara Armeniei, au fost deschise școli de limbă armeană.

În anii 405-408 și în anii 430 a fost tradusă Biblia în armeană.

Între secolele V și VI, savantul David Anhaght a propus introducerea a patru științe în programele educaționale, aritmetica, muzica, geometria și astronomia, ca bază pentru învățământul superior.

În secolul al VII-lea, Anania Șirakați a creat primul manual de aritmetică în limba armeană.

În secolul al XI-lea, monedele bătute de regelui Lurik din ramura de Lori a dinastiei Bagratizilor sunt primele monede cunoscute ale căror inscripții au fost realizate în armeană.

Între  secolele XI-XIV armeana a avut statut de limbă de stat în Armenia Ciliciană.

În 1512, în urma strădaniei lui Hakob Meghapart, la Veneția a fost publicată prima carte tipărită armeană, Urpatagirk.

În 1773 a apărut lucrarea „Capcana gloriei” a lui Shahamir Shahamiryan, un bogătaș și intelectual armean din India, care a fost prima Constituție armeană (da, în mod surprinzător pentru Armenia care la acea vreme era lipsită de statalitate) .

La 16 octombrie 1794, preotul Harutyun Șhmavonyan a tipărit prima publicație periodică armenească, revista “”Azdarar” din Madras, India.

La mijlocul secolului al XIX-lea, armeana a fost împărțită în două ramuri literare: armena occidentală și armeana orientală.

În 1868, armeana a devenit și limbă de operă: Tigran Chukhajyan (Ciuhagian) a compus prima operă armenească, Arșak al II-lea.

În 1915, în timpul Genocidului organizat și săvârșit de Imperiul Otoman, au fost exterminați armenii din Armenia Occidentală, adică aproape jumătate dintre vorbitorii de armeană occidentală. Cei scăpați cu viață au fost deportați din țara lor, s-au împrăștiat în întreaga lume, iar armeana occidentală a fost lipsită de posibilitatea de a se dezvolta în mod natural în patrie, devenind limba diasporei. Exact în această perioadă armeana occidentală a început să fie limbă periclitată.

La 24 decembrie 1919, Parlamentul Republicii Armenia (ședința a fost prezidată de vicepreședintele Parlamentului, cunoscutul scriitor Levon Șant) a adoptat „Legea limbii” prin care armeana a fost declarată limbă de stat (legea a fost publicată pe 26 decembrie).

În 1935 a fost turnat primul film sonor armean, Pepo, bazat pe piesa cu același titlu a lui Gabriel Sundukyan.

La 30 martie 1993, organul legislativ suprem al noii Armenii independente, Consiliul Suprem, a adoptat „Legea limbii” a Republicii Armenia (a fost promulgată de președinte la 17 aprilie).

***

La 20 martie 1996 a fost adoptată la Stepanakert, capitala Arțakh-ului năzuind spre de libertate, „Legea limbii din Republica Nagorno Karabagh”, prin care armeana a fost declarată limbă de  stat.

Și, în cele din urmă, cel mai recent eveniment: Parlamentul României a adoptat legea privind „Declararea datei de 12 octombrie ca Zi a Limbii, Alfabetului și Culturii Armene”. Pe 10 octombrie 2019, președintele României Klaus Johannis a semnat și a validat legea.

Această zi va face cu adevărat parte din cronologia unică a limbii armene. Este pentru prima dată în lume că într-o țară ziua pentru marcarea limbii, alfabetului și culturii armene este stabilită prin lege. Este un gest nobil și remarcabil al României, un semn că statul și poporul român apreaciază rolul deosebit al armenilor care trăiesc în această țară ospitalieră de peste 1.000 de ani, importanța și vîna lor întreprinzătoare, deosebitul lor aport cultural și serviciilor aduse României precum unei patrii.

În Armenia această veste a fost primită cu multă apreciere și bucurie.

Adoptarea acestei legi va fi un impuls important pentru creșterea interesului față de cultura armeană nu doar în rândul armenilor din România, ci și al românilor și al altor naționalități din România. Dialogul cultural armeano-român va continua, precum și cooperarea dintre națiunile noastre prietene.

Sper că adoptarea legii va stimula predarea limbii armene și răspândirea ei în rândul armenilor (și românilor de origine armeană) care trăiesc în România.

La urma urmei, acest eveniment istoric poate avea ecouri în toate țările lumii în care armenii au comunități energice, eficiente și influente.

Și acum îmi exprim recunoștința față de statul și Parlamentul României pentru crearea unui admirabil precedent. Mulțumiri deosebite parlamentarilor armeni Varujan Vosganian și Varujan Pambuccian, tuturor oamenilor, atât armeni cât și români, care au contribuit la această realizare.

Cuvinte de apreciere față de Uniunea Armenilor din România (președinte, deputatul Varujan Vosganian) și Ambasadei Armeniei în România (ambasador Sergey Minasyan).

Mă bucur că astăzi sunt aici cu dumneavoastră. Vă mulțumesc pentru atenție.

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *