Mihai Stepan Cazazian

CONSTANȚA: Cultura armeană în sărbătoare

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

11

Concepută ca un eveniment menit  să atragă atenţia publicului constanţean dornic de cunoaştere a elementelor fundamentale care definesc naţia armeană, invitaţia lansată de Uniunea Armenilor din România Filiala Constanţa pentru perioada 4-6 octombrie 2013, a avut ca scop promovarea culturii armene în spaţiul interetnic dobrogean, prin organizarea celei de a doua ediţii a Sărbătorii culturii armene, de această dată, în mod evident, având ca grup –ţintă un segment foarte important din comunităţile armene din România: tinerii – aceia care sunt datori să ducă tradiţiile şi obiceiurile armeneşti mai departe, aceia care, aflaţi la vârsta experientării, vor şti să menţină cultura armeană la standarde înalte, adaptând permanent stilul armenesc inconfundabil mileniului III tehnologizat la superlativ.  Evenimentul a debutat, pe 4 octombrie, cu  conferinţa “DAINUIREA PRIN CULTURĂ”, susţinută de doamna prof. Arsaluis Gurau, la Sala „Remus Opreanu“ a Prefecturii Constanţa, având ca invitati speciali pe dl. prof.univ.dr. Garabet Kumbetlian și pe preotul Oșhakan Khachatryan (sectiunea documentar), pe doamna Luiza Terzian (sectiunea lirică), dl.Alexandru Alaci (sectiunea epică), iar auditoriul numeros  a fost onorat de prezenţa unor personalităţi marcante ale culturii constănţene : colonel Al. Birou, Președintele Ligii Scriitorilor – fil. Constanța; Laura Văceanu – Președinta Societății de Haicu – Constanța, Alexandra Flora Munteanu – vicepreședinta Societăţii de Haicu, Lili Vințeanu – secretar Liga Navală, prof.univ.dr.Olga Duțu și Vasilica Mitrea – secretar literar la revista ”Dobrogea culturală”, precum si invitati ai comunitatii bulgare si elene, din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa doamna Inspector Scolar General Adjunct Oprea Adriana Cristina, doamna Ismail Aisel din partea Prefecturii Constanţa şi reprezentanti mass-media. Moderatorul serii culturale a fost doamna vicepreşedinte UAR –fil.Constanţa , Carmen Dropol.

OCT 051

OCT 055

În stilul deosebit de primitor, cu tonalitatea accentuată şi sobră, dar, totodată caldă şi plină de cuvinte care se înlănţuiau ca un imn al culturii armene la ceas aniversar, doamna profesor Arşaluis Gurău a captat atenţia publicului numeros prezent la acest eveniment, începându-şi discursul cu “istoria umanității, din vremurile cele mai îndepărtate, pierdute în mit și legendă, este istoria genezei și stingerii ciclice a neamurilor și civilizațiilor: nașterea, dezvoltarea, apogeul, declinul și sfârșitul sunt etapele pe care le străbate orice categorie, ca în modulele romboidale ale Coloanei lui Brâncuși.  Doar că aplicând această teorie la parcursul istoric al popoarelor, o tristă concluzie se impune: sfârșitul este inexorabil – adevărat – , dar el se instalează diferit în timp și ca mod de manifestare. În ceea ce ne privește pe noi, armenii, ca neam, nu putem să nu constatăm că, răsăriți în timpuri atât de vechi, încât istoria le-a ratat începuturile, iar legendele le-au recuperat parțial, încă existăm și existăm miraculos, în ciuda unui destin ingrat și vitreg:  hărțuiți în războaie, striviți de barbari, asupriți de seminții ce se credeau superioare, alungați din vetrele lor natale, pribegind proscriși în lumea largă, discriminați pe alocuri, armenii au rezistat, nu și-au răzlețit neamul, nu și-au pierdut limba. Și, cum totul are o explicație, acest aparent mister al supraviețuirii este și el  explicabil: s-au ținut, au durat, au dăinuit (am dăinuit) prin cultură și cult. Pe bună dreptate  scriitorul Franz  Werfel afirma în cartea sa „Cele patruzeci de zile de pe Musa Dagh”: „ Armenii sunt  toți intelectuali, nu atât prin studii și diplome, cât prin preocupări și nivel de gândire.” Cei aflători pe aceste meleaguri  – armenii de pe teritoriul de astăzi al României –  nu au făcut excepție de la această regulă: au construit biserici (întâia prioritate), școli și orfelinate, așezăminte de cultură, dar mai presus de toate, și-au reclădit sufletul mutilat de suferințele care i-au mânat printre străini; și cum au făcut aceasta? Prin cultură: prin refugiul în patria de cuvinte a limbii armene, prin păstrarea datinilor și tradițiilor țării de origine – patrie rămasă în gând și vis – , prin hărnicirea în crearea de scrieri documentare și artistice, pentru ca nimic din ceea ce au trăit și pătimit să nu se piardă, să nu se uite, să nu dispară în neant, cu speranța că posteritatea – adică noi – le vom aprecia, conserva și continua. Mai mult decât atât, s-au implicat profund  în viața și preocupările patriei adoptive, contribuind din plin în toate domeniile de activitate la progresul și propășirea acesteia”. O descriere mai edificatoare a trecutului armenilor pe ţinuturile româneşti, nu cred că ar fi putut menţine atât de constantă atenţia publicului, nu ar fi putut defini mai concis “DAINUIREA PRIN CULTURĂ”, aşa cum reiese din cuvintele doamnei Gurău, iar rostirea in limba străbunilor noștri a unui fragment din epopea națională „Sasna Dun” în prelucrarea literară a poetului Măgărdici Heranian, episodul de după invazia siriană în Armenia, a rasunat ca un îndemn la trezire, la recunoaşterea trăiniciei culturii armene în timp indiferent de spaţiul adoptiv. Atmosfera plină de o încărcătură aparte, a fost completată de poeziile doamnei Luiza Terzian, care a surprins prin absoluta ei sinceritate, eternul omenesc al ideilor și al sentimentelor exprimate, ca și prin talentul autentic, deasupra oricărei îndoieli. Domnul Alexandru Alaci a continuat momentului poetic, abordând situații vânătorești reale – de cele mai multe ori –  în proze scurte, vânătoarea fiind doar pretextul unei aventuri în natură.  Ca un alt Calistrat Hogaș, Al.Alaci are darul observației, dăruit fiind și cu harul surprinderii amănuntului semnificativ, dar mai ales, al povestirii, al depănării fără grabă, pe îndelete, având plăcerea vorbei de duh, a expunerii cu umor subtil și inteligență. Domnul prof.Kumbetlian a prezentat căteva tradiţii armeneşti legate de sărbătoarea Crăciunului, accentuând semnificaţia datei de 6 ianuarie pentru Biserica Armenă, explicând în amanunţime importanţa Edictului de la Milan şi consecinţele acestuia asupra stabilirii şi acceptării zilei de naştere a lui Mantuitorului  Isus Hristos, iar preotul Oshakan a precizat importanţa creştinismului poporului armean şi dăruirea faţă de biserică şi conservarea tradiţiilor autentice.

Expoziţia de fotografie „La drum prin Armenia” realizata de tinerii invitati din Bucuresti, Mcrtici Baghdasarian şi Hrant Jaghinyan, au întregit această atmosferă deosebit de frumoasă, prezentând imagini inedite, surpinse excepţional, din patria –mamă, Armenia. De remarcat este faptul că, la acest eveniment au participat, in calitate de invitati, membrii ai comunitatii armene din Gherla, Bacau, Targu-Ocna, Tulcea, Piteşti, Bucureşti.

9

Bazarului armenesc realizat de tinerii armeni din Constanta, coordonati de Clara Olariu si Karina Boiagian, la care s-au alăturat şi tinerii armeni din Bucureşti, au încheiat acestă seară deosebit de interesantă, plină de o încărcătură emoţională deosebită.

4-6 oct. 2013 005

8

15

Pe data de 5 octombrie, la Teatrul de copii şi tineret Elpis Constanţa a fost organizat un spectacol cu dansuri tradiţionale armeneşti, la care a participat pentru prima dată pe o scenă constănţeană, ansamblul Vartavar Bucureşti, delectând publicul cu dansuri tradiţionale deosebit de bine antrenate de coregrafa Bella Martikian; soliştul la duduk Adrian Mihai Hasna-Preda împreună cu poeta Iulia Pană, artistul plastic Lelia Rus-Pîrvan şi dansatorul  Adrian Bogdan Cosmin au deschis spectacolul printr-un moment deosebit de interesant: coregrafa Stela Cocârlea, a pornit de la o idée simplă- pământul este o fiinţă vie şi tot ceea ce există pe suprafaţa sa îşi are originea în el. Corpurile umane sunt formate din materie subtilă care îi aparţine tot pământului. Sursă de hrană dar şi de inspiraţie, între om şi pământ există o legătură dincolo de limitele vizibile, sănătatea morală şi fizică a omului fiind dependentă de modul în care fiecare fiinţă se raportează la energiile pământului. Astfel, pământul înseamnă creaţie, iar creaţia se manifestă cel mai profund prin intermediul artelor, iar instrumentul muzical armenesc – dudukul- a fost edificator în acest sens. Melodiile armeneşti în interpretarea de excepţie a doamnei Armine Khachatryan, au încălzit atmosfera, purtându-ne pe aripile cântului până în îndepărtata Armenie. Solista Simen Adina, a stârnit ropote de aplauze prin interpretarea cântecelor Hora la români şi  Pentru ea. Raluca Georgiana Chiru ne-a purtat pe ritmuri de samba, demostrându-şi talentul inconfundabil, iar Grupul vocal folcloric Muguraşii din Ovidiu a interpretat melodii autentice din diferite ţinuturi româneşti, împletind perfect elementele tradiţionale armeneşti cu folclorul ţării noastre. Spectacolul prezentat de către doamna Luiza Terzian, a coincis în data de 5 Octombrie cu  Ziua Educaţiei, reunind în sală iubitori ai evenimentelor culturale, motivând o dată în plus, că educaţia autentică se bazează pe valori autentice. După spectacol, invitaţii din filiale UAR , împreuna cu membrii ai comunitatii armene din Constanta, au participat la cina festiva organizata de UAR Fil.Constanţa la Hotel Ibis, reunind peste 70 de invitati. Sărbătoarea culturii armene s-a încheiat în data 6 octombrie 2013 cu slujba la biserica armeană „Sfânta Maria” din Constanţa, oficiata de preotul Oshakan Kchachatryan.

  Iris SARCHIZIAN

  • 33
  •  

0 Responses to CONSTANȚA: Cultura armeană în sărbătoare

  1. Pingback: Articol în publica?ia Ararat Online despre momentul Ar(t)monii | Adrian Mihai