Mihai Stepan Cazazian

CREDINȚĂ / Lăsata secului Postului Mare (Pun Pareghentan)

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page

Toate intrările în post ale Bisericii Armene, cu excepția aceleia a postului de Crăciun, sunt în duminica ce precede postul. Astfel, ziua care precede Postul Mare se numește Lăsata Secului Postului Mare (Pun Pareghentan). Pareghentan, înseamnă „viață bună”, în înțelesul lumesc:  bucurie, sărbătoare. Înțelesul spiritual este acela de „stare de grație”. Acest lucru este amintirea fericirii naturii umane pe care o întâlnim în primele pagini ale Cărții Sfinte, viața lui Adam și a Evei în rai, așa cum ne spune și Sfântul Grigore Datevați: „Omul se afla în Slavă, pentru că a fost făcut să fie rege și domn peste toate creaturile văzute și pentru el s-au creat cerul și pământul, plantele și animalele”. Iar Cartea Sfântă spune: „Ai făcut totul ca să îi fie supus și le-ai așternut la picioarele sale” (Ps. 8:3). Lăsata Secului îi amintește omului de starea de grație în care se afla și de faptul că a pierdut această binecuvântare și ne arată calea și mijloacele prin care ne putem întoarce la acea stare. Fiind opusul postului, lăsata secului întărește dorința omului de a redobândi starea de fericire, de dumnezeire.

Lăsate Secului se sărbătoarea pe vremuri prin mari celebrări, mese festive, jocuri, concursuri și bal mascat. Și în ziua de astăzi se organizează festinuri în amintirea primilor oameni, a vieții fericite și fără de griji din rai a proto-părinților noștri. În sâmbăta ce precede Lăsata Secului, se închid toate cortinele din biserici care rămân așa pe toată perioada postului, până la liturghia din ziua de ajun a Sfintelor Paști, cu excepția zilelor când se oficiază liturghii în timpul sărbătorilor de Întâmpinarea Domnului, Florii, Joia Mare, Bunavestire, Intrarea în Khor Virab a Sfântului Grigore Luminătorul.

 

POSTUL CEL MARE (Medz Pahk)

Sfânta Biserica Armeană are caracteristici proprii care o deosebesc de celelalte biserici. Una dintre aceste caracteristici specifice este aceea a denumirii duminicilor din Postul Mare. Celelalte biserici numerotează aceste duminici, pe când, Biserica Armeană, a dăruit fiecărei duminici în parte numele său propriu: Duminica de Lăsata Secului, Duminică alungării din rai, Duminica fiului risipitor, Duminica gospodarului nedrept, Duminica Judecătorului și Duminica venirii. Fiecare duminică, denumită într-un anumit fel, conține în sine câte un înțeles despre scopul postului care, în unitate cu celelalte duminici, formează un tot de o deosebită frumusețe.

În seara Lăsatei Secului începe perioada de patruzeci de zile a Postului Mare care, datorită faptului că este cea mai lungă perioadă de post a anului, a dobândit această denumire: Mare. Ca o perioadă de postire de patruzeci de zile, Postul Mare este imaginea perioadei de patruzeci de zile de postire pe care Domnul nostru Iisus Hristos a petrecut-o în deșert. Scopul Postului Mare este acela de a-i pregăti pe credincioși pentru a se apropia de sărbătoarea Învierii în vrednicie și bucurie sufletească. Este o perioadă de cercetare lăuntrică a sinelui, de purificare și pregătire duhovnicească. „Sufletul este mai important decât trupul”. Pe această idee este ființat postul. Acesta întărește credința, voința umană, purifică și întărește sufletul. Căci, așa cum de pierzanie este boala pentru trup, la fel și păcatul pentru suflet.  Iar pentru a vindeca sufletul de boli, cea mai bună cale este aceea a postului însoțit de rugăciune și de fapte bune.

Anul acesta Postul cel Mare începe pe data de 18 februarie și dureaza pănă Ajunul Paștelui.

Duminică 18 februarie, începând cu orele 10:30, în Catedrala Arhiepiscopală din București se va oficia Sfânta Liturghie cu prilejul sărbătoririi duminicii de Lăsata Secului Postului Mare. 

Conform rânduielii Bisericii armene duminica este nu doar o zi a Domnului dar și zi care precede începutul posturilor (pereghentan), exceptând Postul Crăciunului. Pareghentan este nu doar o zi de lasată a secului, de început de post, dar și o zi de sărbătoare, de bucurie și fericire, de binecuvântare. Este o frumoasă aducere aminte a minunatelor vremuri când primii oameni trăiau fericiți în rai,când ,,omul se afla la loc de cinste, fiind creat pentru a fi stapân tuturor făpturilor văzute, plante și animale, sub cerul strălucitor, pe pământul plin de roade și binecuvântat de Dumnezeu” (Sf. Grigor Datevați).

Lăsata secului reamintește starea de fericire îndemnându-l la meditație spre a se pregăti pentru a regăsi starea pierdută  și a se reîntoarce către viața cea fericită, către Dumnezeu.

De Lăsata Secului Postului Mare (pun pareghentan) începe postul de 40 de zile, după exemplul Mântuitorului care a postit și s-a rugat 40 de zile în deșert. De-a lungul acestui post credincioșii se pregătesc trupește și spiritual pentru a întâmpina Praznicul Învierii și a se împărtășii cu Trupul și Sângele Domnului. Postul este o perioadă de pregătire, de autoanaliză și purificare, iar însoțit de rugăciune și fapte bune  î-l poate ridica pe credincios la starea de vrednicie necesară pentru primirea Sfintei Împărtășanii.

Încă din cele mai vechi timpuri Lăsata secului era o zi de bucurie, sărbătorită în cadru festiv, cu jocuri, cântece, întreceri și carnavale și bineînțeles cu mese bogate pregătite pentru toți membrii familiei reunite cu acest prilej.

Conform canoanelor Bisericii armene în sâmbăta dinaintea acestei duminici  în toate bisericile cortina cea mare a Sf. Altar se închide pe toată durata postului, până la slujba din ajunul Învierii. Cortina se deschide doar în zilele sărbătorilor Întâmpinarea Domnului, Bunavestire (dacă aceste sărbători se nimeresc în această perioadă), dar și cu prilejul sărbătorilor Intrarea în temnița Sf. Grigore Luminătorul, a Floriilor și în Joia Mare.

 

După săvârșirea Sfintei Liturghii se va da citire Hrisovului Patriarhal de binecuvântare al Sanctității Sale,  Karekin al II-lea, Catolicos și Patriarh Suprem al Tuturor Armenilor, cu prilejul cu prilejul împlinirii unui veac de la proclamarea primei Republici Armene.

 

 

 

 

 

 

Anul acesta TIARĂNÎNDARAGI ( Sărbătoarea Întâmpinării Domnului) și focul tradițional la București se va face DUMINICĂ, 18 februarie, după oficierea Sf. Liturghii, în Catedrala Arhiepiscopală “Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din București, oficiată de către PS Episcop Datev Hagopian, Întâistătător al Eparhiei Armene din România.

Vă invităm sa participati la traditionalul dans in jurul focului in curtea bisericii.

 

 

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene din România