Mihai Stepan Cazazian

CREDINȚĂ / A șasea Duminică a Postului Mare

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Galstyan-kirakiPredica preotului Paroh Oshakan Khachatryan rostită la  Biserica armeană SFÂNTA MARIA din Constanța

În numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh, Amin

                                                                           „Îl vor vedea pe Fiul Omului că vine deasupra norilor cerului,

                                                    cu putere și multă slavă”.

(Matei  24.30)

            Dragi credincioși,

A șasea duminică a Postului Mare se cheamă Duminica Venirii și este închinată atât primei, cât și celei de-a doua veniri a lui Cristos. Numind-o astfel, Biserica amintește în primul rând, întâia venire a Mântuitorului, întruparea sa ca om, pentru a împrospăta în mintea credincioșilor acel adevăr, precum că înnoirea omului și salvarea lui a devenit posibilă o dată cu prima venire a lui Cristos, prin care s-a deschis înaintea sa poarta mântuirii. Capitolele evanghelice ale duminicii Venirii încep prin devenirea lui Hisus ca Messia (Mântuitor al lumii, Unsul lui Dumnezeu), asigurând și completând aluziv a doua sa venire: „Vă spun vouă că de-acum înainte pe Mine nu Mă veți mai vedea  până ce veți spune că e binecuvântat Acela  care va veni în numele Domnului.”

Cristos a venit pe lume acum aproape 2000 de ani, a venit spre a ne elibera de sub stăpânirea păcatului și a întunericului. Aceia ce erau în lumină și erau încredințați de lumină (de puterea luminii) au crezut și s-au mântuit, iar cei care erau în întuneric și se așteptau la o altfel de mântuire, au rămas tot astfel, în întuneric, și nu au văzut adevărata mântuire. Cristos a venit pe lume ca Mielul lui Dumnezeu, pentru a se jertfi și a-și da viața pentru colectivitate și pentru salvarea (mântuirea) omenirii. El, cu învățăturile Lui prea luminate, cu vindecările miraculoase a îndreptat către cer gândurile și aspirațiile oamenilor, a vindecat nu numai durerile trupești, ci și sufletele nemuritoare, de esență divină, dar bolnave de păcat. A fost torturat, răstignit, îngropat, a înviat și s-a înălțat la cer, de unde și venise. Dar a promis că va veni a doua oară, însă nu pentru a se jertfi, ci pentru a judeca. „Acel Hisus, Care din mijlocul vostru s-a ridicat la cer, va veni în același mod, cum L-ați văzut pe El, plecând la ceruri (Faptele Apostolilor, 1. – 11).

În timpul chinurilor și calvarului Său, Hristos – răspunzând la întrebările ucenicilor – vorbea despre a doua Lui venire, despre judecată și previziuni, spunând că „nu trebuie să treceți până ce Eu nu voi veni.” Pe această bază, deja la câțiva ani după învierea lui Cristos, apostolii și ceilalți credincioși așteptau cu ardoare a doua Lui venire. Doar că, așa cum Cristos spusese cu alt prilej, nimeni nu știe ziua aceea și ora aceea, afară de Tatăl. „Dacă proprietarul ar ști la ce oră vine hoțul, ar  păzi și nu l-ar  lăsa să-i intre în casă. De aceea și voi fiți pregătiți ca la acea oră la care nu vă așteptați să vină Fiul Omului.”(Matei, 43. 44) Dar, contrar acestei declarații a lui Hisus, în toate timpurile s-au găsit oameni și grupări care au încercat să precizeze data și ziua celei de-a doua veniri a lui Cristos, ca de exemplu, în lucrarea numită „Venirea” a mișcării nonconformiste (protestante) adventiste.

Așa cum spune Evanghelia,  premergătoare celei de-a doua veniri a lui Cristos vor fi: foametea, măcelurile, cutremurele, războaiele și persecuțiile de tot felul, la care  – de fapt – suntem martori și astăzi, dar nicicând n-a fost o vreme când astfel de nenorociri ca foamea, masacrele, războaiele, conflictele diferite să nu fi existat.

Așa cum Domnul este și Stăpânul Timpului, El Însuși hotărâște momentul celei de-a doua Veniri. Duminica Venirii ne amintește că, o dată cu venirea Lui Cristos, va începe o nouă eră (un nou ciclu temporal) și se va deschide draperia (cortina) unui nou cer și unei noi lumi(terestre) ; va dispărea Postul Mare, de vreme ce nu vor mai fi condițiile care i-au generat necesitatea, adică păcatele omenești, nelegiuirile, și va domni numai iubirea, bucuria, jubilația, statornicindu-se dreptatea divină.

Dragi credincioși, urarea mea este ca noi, precum fii ai luminii,așa cum la prima Venire a Domnului, am primit (am acceptat) adevărurile dumnezeiești, tot astfel și astăzi – prin ceea ce am înfăptuit în viața noastră –  să fim pregătiți pentru a doua Venire și să fim demni de următorul Său cuvânt care sună așa: „Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, moșteniți Paradisul pregătit pentru voi de la începutul lumii.” Amin.

29.03.2015

 

 

 

  •  
  •