Redactor

Crăciun în comunitatea armenilor din Suceava

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

sfantul iacob 2013 216

Acum, când vă scriu, îmi revin în minte crâmpeie din Sărbătorile de iarnă ale copilăriei, care nu erau complete fără zăpadă! Şi acum mă bucur din toată inima de zăpadă! Ca ninge în Bucovina şi peisajul este de vis!

Îmi amintesc cu plăcere de Crăciunul pe care l-am petrecut aproape de comunitatea armenească din Suceava şi în acest an. O atmosferă extrem de relaxată s-a înregistrat în biserica Sfânta Cruce în momentul împodobirii Bradului, presărată de amintiri, glume şi recomandări pentru viitor. Toată lumea era emoţionată, avea grijă de cel mai mic detaliu, se străduia să aranjeze biserica, în aşteptarea Crăciunului.

Ajunul Crăciunului s-a celebrat pe data de 5 ianuarie. M-am bucurat să revăd vechi şi noi cunoştinţe, mai ales copii. Copii energici, nerăbdători să vină Moş Crăciun, care dădeau târcoale tiptil bradului, trăgând cu ochiul la pachete. Dar îndeosebi m-am bucurat să văd biserica plină! Mi s-a părut cel mai frumos cadou: comunitatea reunită în jurul Bisericii ei.

sfantul iacob 2013 185

Slujba a fost oficiată de către preotul paroh Azad Mandalian, care a punctat în predica sa bucuria Celebrării Crăciunului prin ochii copiilor, care ştiu să se bucure de orice moment, oricât de mărunt ar părea! După slujbă, comunitatea s-a reunit pentru a împărţi câteva momente frumoase împreună, povestind şi delectându-se cu bunătăţi gătite de doamnele din comunitate.

Pe 6 ianuarie s-a celebrat Boboteaza, oficiată tot de către preotul paroh Mandalian. Este un moment deosebit, la care iau parte de aproape un deceniu, căci mi se pare că enoriaşii tratează cu foarte mult respect această sărbătoare şi înţeleg cu adevărat semnificaţia Bobotezei. Practic, în vechime, copiii erau botezaţi foarte repede după naştere (mortalitatea infantilă era foarte ridicată în acele timpuri şi, în cazul unei asemenea întâmplări nefericite, copilul era botezat şi părăsea această lume în rânduială), Biserica Armeană păstrând şi astăzi acest obicei.

Toate aceste momente frumoase le-am aşezat în bagajul sufletesc şi le desfac atunci când mă ajunge dorul de Bucovina natală. Căci şi acum m-am simţit un pic armeancă prin prietenii mei armeni! Acesta este marea calitate a oamenilor din Bucovina: te fac să te simţi de-al lor şi de aceea îi admir!

Vă urez bucurii nenumărate, sănătate şi realizări în noul An! La mulţi ani!

 Corina Derla 

  •  
  •