Mihai Stepan Cazazian

CORESPONDENȚĂ DIN PARIS / Théâtre du Châtelet : concert în memoria genocidului armean

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

IMG_9498

Pe 21 aprilie a avut loc la Paris, în renumitul Théâtre du Châtelet, concertul omagial în memoria genocidului armean, concert organizat de UGAB sub înaltul patronaj al presedintilor François Hollande si Serge Sarkissian. Acest concert conceput sub simbolul florii de nu-mà –uita a prezentat lumii « the Armenian World Orchestra », sub bagheta lui Alain Altinoglu, o orchestrà efemerà, care a reunit talente armenesti din lumea întreagà . Concertul a fost retransmis la Erevan în direct pe ecranul instalat în piata operei si a reprezentat un moment magistral de uniune nationalà, izvorâtà din durerea generatà de genocid în profunzimea sufletului fiecàrui armean, combinatà cu sentimentul de sperantà al tinerei generatii. Aceastà generatie nu a uitat nimic din soaptele bàtrânilor ,ci a reusit sà sfideze tragedia sortii si sà se afirme ca o generatie de oameni responsabili, talentati, deschisi spre umanism.

Programul spectacolului a inclus « Mascarada «  lui Aram Khatchaturian , « Grung » de Komitas, o creatie ( comandà specialà pentru aceastà comemorare) a compozitorului Michel Petrossian « Ciel à vif » si s-a încheiat cu Recviemul în re minor al lui W.A. Mozart.

Carismaticul dirijor  Alain Altinoglu, de formatie pianist, este unul din dirijorii cei mai solicitati pe scenele sàlilor de spectacol din lume la ora actualà. Nàscut într-o familie de armeni muzicieni, originari din Turcia, el îsi revendicà cu mândrie armenitatea si reuseste sà impunà pe scena muzicalà francezà (dar si internationalà) piese din muzica cultà sau traditionalà armeanà, de exemplu premiera mondialà a operei Arshak II în 2001 la opera din San Francisco, asa cum relateazà articolul de o paginà în « Le Monde » 20, aprilie 2015, care-i este consacrat.

Au fost prezenti solisti de renume :

Hasmik Papazian , nàscutà în Armenia, sopranà al càrei repertoriu se întinde de la bel canto la Wagner si Strauss, care ne spune : «  am supravietuit, suntem încà prezenti si vom fi întotdeauna prezenti prin cultura noastrà »

Nora Gubisch, mezzo-sopranà francezà, sotia lui Altinoglu, care màrturiseste cà tràind alàturi de sotul ei armean de aproape 20 ani, fiind aproape de familia lui de 25 ani, simtindu-si sulfletul vibrând la sunetul dudukului, nici nu-si putea imagina sà nu fie prezentà la o asemenea manifestatie

Liparit Avetisyan, tânàrul tenor, nàscut în Armenia, care declarà cà este o onoare pentru el sà ia parte la acest concert alàturi de imensele talente ale muzicii armene, pentru a aràta lumii dragostea sa fatà de poporul armean

Tigran Martirossian, bas, nàscut în Armenia,prezent pe scene internationale de renume, actualmente în Germania, spune cà este atât o onoare , cât si o datorie de armean sà fie prezent la comemorarea victimelor genocidului.

Vahan Mardirossian, orignar din Liban, pianist si dirijor, care considerà cà trecutul nostru comun ne face datori sà prezentàm omagii victimelor, genocidul face parte din istoria umanitaàtii.

Fratii Xavier Phillips , violoncel si Jean-Marc Phillips Varjabedian, vioarà, eminenti muzicieni de muzicà de camerà si profesori le conservator, care au inregistrat (în afara multiplelor activitàti cu orchestre filarmonice de renume) un disc de muzicà de camerà « Armenia »

Aceastà minunatà orchestrà efemerà constiuità din talente de exceptie din scenele muzicale mondiale a fost o premierà în istoria culturalà armeanà, unind diaspora si Armenia. Talentul si entuziasmul muzicienilor, a compozitorului Michel Petrossian,( care ne uluieste cu creatia pentru cor, orchestrà si trio concertant, în care încearcà în texte în diferite limbi (armeanà, francezà, ebraicà, greacà, latinà, englezà) sà-si punà întrebàri legate de absenta lui Dumnezeu în tragedia unui popor unit atât de timpuriu du Dumnezeu) au impresionat profund publicul sàlii arhipline a teatrului Châtelet. Comunitatea armeanà era reprezentatà la cel mai înalt nivel, în toate domeniile, religios, cultural, economic, politic, asociativ. Dar cel mai impresionant si generator de sperantà si mândrie era sà vezi emotia, admiratia spectatorilor nearmeni, francezi (oameni de culturà de exceptie si responsabili politici ) .A fost un moment de autenticà multumire sufleteascà.

Alice Pambuccian Grigorian

 

  •  
  •