Giuseppe Munarini

CORESPONDENȚĂ DIN ITALIA / Expoziție „Armin T. Wegner un drept pentru armeni și pentru evrei”

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

armint-wegner-testata

Deschiderea expoziției: „Armin T. Wegner un drept pentru armeni și pentru evrei” („Armin T. Wegner, un giusto per gli armeni e per gli ebrei”) la Biblioteca Națională „Marciana” din Veneția

 

Vineri, 9 ianuarie 2015, la sediul prestigioasei Biblioteci Naționale „Marciana” – situată nu departe de Bazilica „San Marco”, la zece minute de biserica armeană dedicată Sfintei Cruci, s-a deschis expoziția „Armin T. Wegner un drept pentru armeni și pentru evrei”. Expoziția, găzduită în „Sala dei Mappamondi” („Sala Mapamondurilor”), va fi deschisă până în 3 februarie a. c.

senza titolo (5 di 7)

Dr. Paolo Navarro Dina, dr. Gabriele Nissim, dr.Baykar Sivazliyan

 

Invitația de a participa ne-a parvenit prin intermediul comunității ebraice din Veneția, reprezentat prin domnul dr. Paolo Navarro Dina, consilier al comunității și în același timp ziarist.

senza titolo (4 di 7)

Dr. Gabriele Nissim; Dr Baykar Sivazliyan, dr. Maurizio Messina

 

Printre rândurile numerosului public prezent se afla și preacucernicul abate general al Congregației mechitariste armene Mons. Elia Kilaghbian, dr. Suren Gregorio Zovighian, fostul director al revistei „Haykakan Zayn” („Vocea Armeană”), reprezentantul în Italia al „Centrului de Studii de Cercetări Arhivistice pentru Cauza Armeană” din München, sociologul dr. Agopik Manukian, președintele onorific al „Uniunii Armenilor din Italia” și președinte al „Centrului de Studii și de Documentare Armeană”, domnul Minas Lourian, directorul Centrului pomenit și promovator al inițiativei, Giorgio Nubar Gianighian, profesor de restaurare la „IUAV” și „Viu” („Venice International University”, cu sediul la „San Servolo” – Veneția), consilierul regional Daniele Stival, scriitor și ziarist  la „Il Corriere della Sera”, Gian Antonio Stella, profesoara Laura Forlati Picchio vice-președintele Fundației „Venezia per la ricerca sulla Pace” („Veneția pentru cercetarea Păcii”), profesorul Universitar Lauso Zagato, directorul „Cestudir” („Centro di Studi sui Diritti Umani / Centrul de Studii asupra Drepturilor Umane”), doamna Lidia Mavian, poetă de origine armeană, câțiva reprezentanți ai Asociației „Italia – Armenia” între care și domnul dr. Fabio Scarso, doamna Nicoletta Prandoni, doamna Francesca Cecchinato, ș.a.m.d.

Despre viața lui Armin Wegner, foarte cunoscut pentru generozitatea lui, ar fi de prisos să zăbovim. Amintim doar că s-a născut la Wuppertal, în Germania, în anul 1886. A fost ofițer sanitar în Turcia, iar în Primul Război Mondial, a asistat la masacrele la genocidul armenilor din Anatolia și Mesopotamia. A reușit să facă clandestin numeroase poze care mărturisesc durerile și bestialitatea. Ne-a lăsat mai multe scrisori și un jurnal, de altfel foarte dramatic. Atunci când în Germania nazismul s-a instalat la putere, i-a scris o foarte lungă scrisoare lui Adolf Hitler în care i-a apărat pe evrei. Scrisoarea este citată și în volumul „Armin T. Wagner și armenii din Anatolia” (1915)[1].

Din pricina acestei scrisori a fost bătut, arestat și închis într-un lagăr. S-a refugiat în Italia, la Vietri (Salerno), apoi la Positano (Salerno), Padova și Roma. A fost arestat în timpul ocupației naziștilor. În cele din urmă, datorită pregătirii sale, a obținut o catedră la Academia Germanică din Padova. S-a stins din viață în 1978. În timpul vieții a avut recunoașterea Statului Israel ca „drept al Națiunilor” iar de la „Catholicosul Tuturor Armenilor”, S.S. Vazken I, a primit premiul „Sf. Grigore”.

 

La deschiderea expoziției au participat reprezentanți de marcă ai culturii.

A vorbit directorul Bibliotecii „Marciana” dr. Maurizio Messina, care a amintit despre victimele terorismului islamist de la Paris și a subliniat importanța muncii culturale, în special, angajamentul pentru cunoaștere în vederea apărării valorilor democratice. Valorificarea figurii lui Armin T. Wegner, un drept pentru armeni și evrei, creează legătura dintre memoriile celor două comunități, ambele victime ale primelor genocide din istorie.

senza titolo (7 di 7)

dr. Pietro Kuciukian, profesoara Anna Maria Samuelli, care a ingrijit expozitia

exp. I (2 di 7)

Consulul onorific al Armeniei domnul Petru Kuciukian

Consulul onorific al Armeniei domnul Petru Kuciukian, absolvent al Colegiului „Moorat-Rafael” din Veneția, autor și editor a diferite cărți despre Armenia și cultura armeană, fondator – împreună cu Gabriele Nissim al „Gariwo” („Pădurea Drepților”), și al Muzeului Genocidului din Erevan -, a făcut o scurtă istorie a Expoziției lui Armin T. Wegner din 1995, inaugurat la Muzeul Arheologic din Milano, la 80 de ani de la  aniversarea Genocidului armean. Ilustrul relatator a subliniat previziunea lui Wegner care, după ce a fost martor la tragedia poporului armean, a avut curajul să aducă în Occident mărturiile sale și să lupte împotriva persecuțiilor anti-evreiești. „Chiar și astăzi – a concluzionat Kuciukian – am avea nevoie de previziuni lucide ca cele ale lui Armin Wegner, martor al adevărului pentru armeni și evrei”.

Dr. Paul Navarro Dina, după ce și-a exprimat aprecierea pentru inițiativă, a amintit că Yad Vashem sau Muzeul Olocaustului ebraic, în 1967, i-a acordat lui Armin T. Wegner titlul de „Drept între Națiuni” pentru scrisoarea pe care acesta a scris-o lui Hitler. De asemenea, a subliniat faptul că Armenia a recunoscut rolul său de martor cu cea mai mare considerație, cu „Ordinul Sf. Grigore”. A amintit, apoi, că intenționează să creeze prima „Grădină a Drepților”, plantând un copac pentru Wegner în grădina Vilei Heriot de la Giudecca.

Prof. Baykar Sivazliyan, președintele „Uniunii Armenilor din Italia”, în schimb, a reliefat lunga tradiție care unește Veneția și Biblioteca Națională Marciana de comunitatea armeană. Nu a uitat să menționeze prima expoziție găzduită de „Marciana” despre vechile cărți în limba armeană, greacă, ebraică, cu imagini despre intelectualii comunității, laici și călugări ca Monseniorul Nerses Der Nersessian (1920-2006), care au contribuit la păstrarea culturii armene. După ce a subliniat disponibilitatea bibliotecii, a mulțumit comunității ebraice atenția pe care o acordă problemelor armenilor. A subliniat faptul că expoziția va fi o ocazie utilă de cunoaștere, mai ales în vederea „Zilei Memoriei”, pentru că atestă angajamentul unui evreu și al unui armean pentru „Pădurea celor Drepți” („Gariwo”). La bază se află angajamentul pentru recunoașterea reciprocă a celei mai triste zile ale propriei istorii, a genocidelor, și valorificarea figurilor exemplare ale drepților din genociduri. Aceasta pentru păstrarea memoriei. În cazul armean aceste figuri de persoane drepte pot  ajuta la „spargerea” zidurilor negaționiste ale statului turc. Oratorul a subliniat, apoi, conținutul unor panouri care privesc neascultarea lui Wegner în ceea ce privea interdicția acestuia de a intra în lagărele deportaților armeni, raportul său cu iudaismul și, în cele din urmă, testamentul său spiritual. De asemenea, și-a manifestat dorința ca această frumoasă tradiție de colaborare între cele două comunități, armeană și evreiască, din întreaga lume începută la Veneția, să dea o contribuție pozitivă la marea revoluție cultural-ideologică și politică în vigoare în Statul Israel pentru recunoașterea tuturor genocidurilor, prin urmare, și a Genocidului armean.

Dr. Gabriele Nissim, președintele „Gariwo” („Pădurea Drepților”), scriitor, jurnalist și eseist, a amintit nașterea oficială a comisiei fondată cu Pietro Kuciukian, calea care a dus la nașterea „Grădinilor celor drepți” în Italia și în lume, instituirea de către Parlamentul european a ”Zilelor Drepților” din toate genocidurile. Aș dori să menționez faptul că Gabriele Nissim este autorul unei cărți importante: „Il tribunale del bene. La storia di Moshé Bejski, l’uomo che creò il Giardino dei giusti” [„Tribunalul binelui. Istoria lui Moshé Bejski, omul care a creat Pădurea celor drepți”], Ed. Mondadori, Milano, 2003.

De asemenea, a vorbit despre schimbarea care loc în momentul de față în Israel din partea unor intelectuali și oameni de știință care au deschis pagina tuturor genocidurilor care au avut loc. Așteptăm cu nerăbdare cartea sa despre Armin T. Wegner, deja predată la tipar pentru a ne putea opri asupra acestei nobile figuri.

Îngrijitoarea părții istorice a expoziției, profesoara Anna Maria Samuelli, care a lucrat mult pentru editarea cărții „Armin T. Wegner și armenii din Anatolia” (1915), a subliniat importanța recuperării trecutului, care implică o nivel rațional și emoțional. Este vorba de o sarcină dureroasă, dar necesară. Fotografiile lui Wegner sunt opera unui martor moral, al unui neascultător al „barbariei legale”, care și-a riscat viața pentru a documenta o „crimă fără un nume”. Wegner a declarat în mod deschis că era susținut de speranța că într-o altă vreme, în viitor, cineva ar fi putut culege mărturia lui. În cazul armean figurile drepților pot ajuta la „spargerea” pereților încăpățânatei negări ale statului turc. A rememorat, apoi, conținutul unor panouri care privesc neascultarea de către Wegner a ordinelor de a nu intra în lagărele armenilor deportați, raportul său cu iudaismul și, în cele din urmă, testamentul său spiritual.

exp I (3 di 7)

Exc. Sa Sargis Ghazarian Ambasadorul Armeniei in Italia

Conferința de presă a fost încheiată de către S.E. Sargis Ghazaryan, ambasadorul Republicii Armenia în Italia, care a reiterat importanța acestui eveniment, primul din cele 100, programat în Italia pentru a marca centenarul genocidului armean. A subliniat importanța conceptului de „drept”, figura lui Wegner și cea a memoriei. „Trebuie – în concepția ambasadorului – să vorbim despre memoria prescriptivă pentru a spune nu negaționismului și mai ales pentru a preveni un alt genocid”. A reamintit că Elie Wiesel a afirmat că genocid nu este recunoscut, este ultimul act al genocidului; genocidul ucide de două ori, a doua oară cu tăcerea. Ambasadorul a amintit că armenii sunt în risc de a fi victime ale „fobiei armene”, născută din declarațiile președintelui Azerbaidjanului. Prin urmare, trebuie să se preîntâmpine astfel de evenimente, dar prevenirea trebuie să fie responsabilitatea fiecăruia dintre noi.

După luările de cuvânt, profesoara Anna Maria Samuelli a invitat publicul să viziteze expoziția.

Reamintim că expoziția este prima dintr-un șir de acțiuni ce vor avea loc în acest an pentru marcarea centenarului Genocidului la care a colaborat și Primăria orașului Veneția.

Giuseppe Munarini

Foto Fabio Scarso

 

[1] Immagini e Testimonianze/ Armin T. Wegner and the Armenians in Anatolia, 1915. Images and testimonies. Guerin e Associati, Milano 1996, pp. 155-165.

  •  
  •