Simona Paula Dobrescu

CORESPONDENŢĂ DIN CONVERSANO (BARI) / GENOCIDIUL ARMENILOR: ISTORIA ŞI MEMORIA

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

DSC09467_resized

Continuă să se vorbească despre Genocidiul poporului armean la Bari şi în provincia acestui oraş metropolitan, în cadrul activităţilor organizate de asociaţiile culturale, cât şi de Instituţiile publice şi particulare, care doresc să amintească în acest fel, tragicele evenimente întâmplate la începutul secolului trecut.

În ziua de 18 noiembrie 2015, am luat parte la un astfel de eveniment cultural organizat de o Asociaţie din Conversano, orăşel situat la 30 de km. distanţă de Bari. Această Asociaţia poartă numele de Luigi Sturzo (26. Nov.1871-8. Aug.1959), preot, scriitor, profesor, om politic (Senator) demn reprezentant al Partidului Popular Italian. Înfiinţată în 1973 de către Profesorul Matteo Fantasia (Conversano 13.iul.1916-15.oct.1994) cunoscut scriitor şi om politic (Preşedinte al Provinciei din Bari) membru de elită al Partidului Democraţia Creştină, Asociaţia este azi condusă de una din fiicele sale, Profesoara Marisa Fantasia, şi se ocupă de Cultură, Istorie, Artă, Muzică şi Actualitate. La sfârşitul lui septembrie Marisa Fantasia mi-a propus să i-au cuvântul în cadrul întâlnirii asociative mai sus-amintite, dându-mi libertatea alegerii titlului conferinţei: “Genocidiul Armenilor: istoria şi memoria”, cât şi a conţinutului ei.20151118_180958_resized

Şi iată-mă la Conversano, oraş interesant din punct de vedere cultural, origine preromana – secolul al XIlea -,  important centru religios deja din Evul Mediu, care te întâmpină prin prezenţa unui impunător castel din perioada razboiului greco-gotic secolul al VIlea cu un turn în formă de cilindru. Aici m-am întâlnit cu IMG-20151119-WA0000 (2)membrii Asociaţiei culturale: profesori, directori de şcoli, ziarişti, doctori, ingineri, în Biblioteca Seminarului din Conversano, ce conţine manuscrise din anul 1500. Marea majoritate a celor prezenţi întreprinseseră o călătarie de circa 10 zile în Armenia, anul trecut, parcurgând trasee mai puţin cunoscute de turiştilor. Cu toate acestea, i-am impresionat ȋn mod deosebit vorbindu-le de prezenţa Armenilor ȋn Moldova, Muntenia şi Transilvania, citându-l pe Nicolae Iorga, descriindu-le Catedrala din Bucureşti şi informându-i de activitatea Centrului cultural cât şi de conţinutul revistelor “Ararat”. Continuând cu un excursus despre cultura şi religiositatea poporului armean, am citit după, aceea, din paginile cărţii “Memoria memoriei mele” de Gérard Chaliand, ȋn care autorul descrie tragicele evenimente din 1915, cu gândul la trecut, dar şi la tot ceea ce se ȋntâmplă acum ȋn prezent.

Aşa cum spunea Martin Luther King ȋntr-o faimoasă frază: “Fii nopţii, nu vor ȋnvinge”, dacă oamenii cu bună voinţă, ȋn mod concret, se vor ajuta reciproc. Numai depăşind sentimentele de ură, egoism şi intoleranţă, cât şi neânţelegerile, vor putea construi împreună o lume mai bună.

Pe prietenii de la Conversano, i-am ȋndemnat să facă o călătorie ȋn România şi să cunoască de aproape cele povestite. La rându-l meu am promis că am să mă ȋntorc cu ocazia prezentării unei cărţi scrisă de un intelectual din Conversano, despre poetul armean Hrand Nazariantz, care a trăit o parte din viaţa sa la Conversano şi căruia autorităţile oraşului i-au dedicat o stradă. Printre cei prezenţi erau persoane care l-au cunoscut foarte bine ȋn calitate de elevi şi de prieteni. Seara nu se putea conclude fără lectura versurilor poetului Nazariantz, foarte pătrunzătoare, pline de adevăr şi mereu actuale.

Simona Paula Dobrescu

  • 8
  •