Simona Paula Dobrescu

CORESPONDENŢĂ DIN BARI/GENOCIDUL ARMEAN.O ADUCERE-AMINTE DIN PUGLIA,UN PROIECT PENTRU VIITOR

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

20160607_184959_resized

 

În seara zilei de 7 iunie 2016, la librăria Roma situată în centrul oraşului Bari, a fost prezentată de către autor, dr. Luigi Antonio Fino, cartea intitulată: Il Genocidio Armeno. Una memoria pugliese,un progetto per il futuro [Genocidul Armean.O aducere-aminte din Puglia,un proiect pentru viitor] apărută la Editura Palomar.Activitatea librăriei Roma este cunoscută în oraşul Bari de patruzeci de ani, proprietarul ei, domnul Renato Gagliano,împreună cu soția sa şi alți colaboratori, organizînd de ani de zile astfel de întâlniri culturale,la care participă numeroşi intelectuali.14653298562566605720051465329090902422225611

 

Autorul cărţii este doctorul Luigi Antonio Fino, medic specialist în igienă, medicină preventivă şi a muncii, director sanitar SPESAL (Serviciul de Prevenire şi Siguranţă a Locurilor de Muncă) în cadrul Serviciului Sanitar Local; de asemenea ziarist publicist, a a scris multe lucrări  care au fost traduse în Franța,Turcia,Germania şi Marea Britanie. Mare admirator al lui Mathieu Henry Bardy personalitate multiculturală franceză, Luigi Antonio Fino,cultivă o mare pasiune pentru istorie, care îl determină să se documenteze, să caute material în acest sens, să participe la diverse seminarii la San Marino cu scopul de a cunoaşte istoria poporului armean, drama genocidului şi diaspora cu caracteristicile ei precise în lumea întreagă,cât şi la Bari, unde poetul Hrand Nazariantz a  întemeiat aşezământul Nor Arax, demn exemplu de integrare şi nu de a similare a conaţionalilor săi. Cartea aminteşte şi de figura lui Don Policarpo Scagliarini preot originar din Trani născut la Smirna în 21 aprilie 1884. Acesta a reușit să salveze 3000 de italiani şi 4000 de greci şi armeni, în timp ce oraşul Smirna era în flăcări (1922). La rândul său , preotul în vârstă de 81 de ani, reuşeşte cu ajutorul autorităţilor italiene să  fugă şi să se refugieze la Bari, în aşezământul numit, Villaggio[Satul] Trieste, împreună cu alţi exiliaţi, după al Doilea Război Mondial. Villaggio Trieste   face parte azi din Patrimoniul UNESCO. Textul menţionează totodată că Rabinul Şef 20160607_183703_resized Emerit şi Profesor Giuseppe Laras (născut la Torino în 1935)şi Pietro Kuciucan (născut la Arco în 1940) eseist italian de origine armeană, au fost primii în Italia care au rupt vălul tăcerii, depăşind zidul de indiferenţă construit pentru a apăra un argument tabu: Genocidul Armean. În seara aceleiaşi zile au fost proiectate diapozitive cu imaginile binecunoscute ale lui Armin Wegner despre Genocidul Armean, ale Satului Nor Arax,cât şi ale întemeitorului său poetul de faimă internaţională Hrand Nazariantz. A urmat o dezbatere foarte interesantă la care, în primul rând, a luat cuvântul domnul Rupen Timurian reprezentantul Comunității Armene din Bari, care a trăit drama Genocidului prin intermediul istoriei familiei sale. Datorită istoriei personale a unor membrii ai acestei familii barezii au cunoscut Istoria Armenilor, popor dotat cu o mare demnitate, pe care au reuşit să şi-o păstreze în ciuda dureroaselor evenimente din 1915. Au mai intervenit în discuție, profesorul universitar de științe politice Nedim Vlora de origină albaneză care cunoştea evenimentele din 1915 din povestirile bunicului său, cât şi geologul Paolo Malagrino, care a amintit celor prezenți de raportul existent între Puglia şi Armenia datorită unor construcții bisericeşti(la Taranto) şi în afară, pe Coasta Dalmației. Publicul atent şi interesat la un astfel de argument a avut  posibilitatea unui important schimb de informaţii în baza unui sincer dialog intercultural. Coperta cărţii înfățişează Khacikarul din Bari, opera sculptorului Ashot Grigorian,  simbol de credinţă, speranță şi pace ale unui popor, ai cărui demni reprezentanți sunt prezenți şi pe aceste meleaguri ospitaliere.

 

Text şi fotografii de Simona Paula Dobrescu

 

  • 5
  •