Simona Paula Dobrescu

CORESPONDENȚĂ DIN BARI/ Prezentarea volumului “ARMENIA.MARTIRIUL ŞI RIVENDICĂRILE EI”

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

20160614_183458_resized_2

Cu ocazia vizitei pe care Papa Francisc o va face în Armenia la sfârşitul acestei luni,domnul Rupen Timurian reprezentantul Comunității Armene din Bari-Italia,a acordat în după-amiaza zilei de marți 14 iunie 2016,un interviu important reviste Famiglia Cristiana [Famiglia Creştină] în care vorbește de problemele actuale20160614_165437_resized_2, despre Biserică,credinţă,familie, voluntariat şi valori. În timpul conversaţiei pe care a avut-o cu ziaristul, domnul Timurian a amintit că a primit mulţumiri, în scris,din partea Ministrului Diasporei, Hranush Hakopyan,pentru că a colaborat în mod activ la întărirea legăturilor dintre armenii din Diasporă şi Țara lor şi totodată,a crezut cu credință şi stăruință,în ideea că Patria nu este numai cea în care trăieşti , dar şi cea la care te gândeşti şi pe care o aperi, indiferent că te găseşti la mii de km distanţă. Ministrul Diasporei în scrisoarea (în dublu exemplar, în limba armeană şi italiană) conferită domnului Timurian, aminteşte de abnegația cu care acesta s-a ocupat ca Genocidul Armenilor să fie recunoscut, comemorat şi transmis noilor generații,memoriei de mâine!

 

20160614_193706_resized_2

Rupen Timurian recitînd din poemele lui Nazariantz

20160614_175754_resized_1În seara aceleaşi zile, Asociaţia Culturală Porta d’Oriente [Poarta Orientului] cât şi Centrul de Studii Hrand Nazariantz ,au prezentat în una din elegantele săli de conferință ale Vilei De Grecis din Bari (splendidă construcție datând din secolul al XVII lea care aparține omonimei familii) prima retipărire după o 100 de ani a volumului intitulat: Armenia. Il suo martirio e le sue rivendicazioni [Armenia.Martiriul şi revendicările ei] îngrijit de Cosma Cafueri şi Carlo Coppola și  apărut la Editura FAL VISION din Bari. În timp ce pe copertă sunt indicații privind retipărirea volumului, pe coperta IV este o imagine a manuscrisului  de acum 100 de ani. Cu această ocazie, au luat cuvântul Preşedinta Asociaţiei culturale Porta d’Oriente profesoara Cettina Fazio Bonina,care a lăudat inițiativa editorială a celor doi profesori ce permite astfel aprofundarea gândurilor lui Nazariantz, poet patriot, aşa cum l-a definit, în continuare, ziarista Marisa Di Bello. Cosma Cafueri a spus că Nazariantz a scris această carte, prima de acest gen în Europa, în care descrie în mod cronologic actele Genocidului, așa cum s-au desfășurat iar istoriograful Vito Antonio Leuzzi a amintit celor prezenți în sală, că Puglia regiune ospitalieră, a primit în trecut nu numai armeni,dar şi evrei,serbi, greci, mii de albanezi după 1989, iar în prezent se confruntă cu fenomenul migrațiilor a cărui intensitate şi durată nimeni nu o cunoaşte şi nu o poate prevede. Referindu-se la Genocidul Armenilor, Vito Antonio Liuzzi,a subliniat importanța cunoaşterii în profunzime a tuturor chestiunilor istorice-culturale, Adevărul contribuind la înțelegerea evenimentelor ce pot determina luarea de poziții în combaterea intoleranței, a rasismului, a xenofobiei şi a noilor forme de naționalism. Şcoala poate să contribuie semnificativ la instruirea noilor generații să cultive sentimente de respect şi dorința conviețuirii pașnice cu alte popoare. A urmat o dezbatere în care câțiva din cei prezenți au exprimat propriile opinii, ca de exemplu, Fabio Floris, care a pus accentul pe noutatea care o reprezintă operele literare ale lui Nazariantz şi profesorul Kegham Jamil Boloyan care a amintit cuvintetele profetice ale poetului armean: vei şti tu tânără Europa să realizezi misiunea ta? Cuvinte profetice, pline de adevăr critic, actuale!

Ultimul care a luat cuvântul a fost domnul Rupen Timurian care, emoționat, a citit un poem scris de Nazariantz în limba italiană şi dedicat oraşului Bari; în rândurile sale el a descris frumusețea acestui loc, Catedrala, Bazilica care păstrează osemintele Sfântului Nicolae, poziție sa geografică cu față spre mare. Poemul ne comunică sentimentele de nostalgie ale poetului care în final scrie : voi muri în acest loc! Hrand Nazariantz continuă şi azi să ne “vorbească” prin operele sale!

Text şi fotografii de Simona Paula Dobrescu

20160614_172945_resized_4

Soția lui Kegham Boloyan, Rupen Timurian,Simona Dobrescu și Cosma Cafueri unul din cei care au îngrijit volumul

 

  •  
  •