Simona Paula Dobrescu

Corespondență din BARI / Întâlnire cu Antonia Arslan

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

20160220_184300_resized

Per chi legge, per chi non legge, per chi leggerà [Pentru cine citeşte, pentru cine nu citeşte, pentru cine va citi], reprezintă cuvintele cheie care dezvăluie scopul activităţii Asociaţiei Presidi del libro [Salvagardarea cărţii] . Această Asociaţie în perioada ianuarie/februarie 2016, în luna Memoriei, în care citează cuvintele scriitorului Carlo Levi: dacă a înţelege este imposibil, a cunoaşte este necesar [se comprendere è impossibile, conoscere è necessario] a organizat o serie de interesante întâlniri culturale de-a lungul teritoriului regional – Puglia, evidenţiind strânsa legătură dintre memorie şi istorie.

În una dintre aceste întâlniri, organizată la Bari sâmbătă pe 20 februarie 2016 la Caffè D’arte Dolceamaro   din centrul oraşului în cartierul Murat (de la numele lui Gioacchino Murat, cumnatul lui Napoleon Bonaparte care l-a numit rege la Napoli în 1808), am avut plăcerea s-o cunosc pe Antonia Arslan. Locul 20160220_173722_resizedîntâlnirii este un punct de referinţă la Bari, pentru desfăşurarea serilor culturale, în cadrul cărora sunt invitaţi scriitori şi editori, cât şi concertişti de faimă internaţională, de jaz şi muzică de cameră. Atmosfera chic a acestui loc, aminteşte într-un fel pe cea a marilor cafenele istorice, numite literare sau de artă, tipice tradiţiei franceze şi ale Europei centrale.

Punctuală, doamna Arslan, după ce a servit un ceai, a instaurat imediat un feeling cu publicul prezent, format în marea majoritate de doamne dornice s-o asculte. Iţi dai seama din primul moment că este o persoană dotată cu o intelegenţă sclipitoare şi deosebit de simpatică şi amabilă. Deşi la baza pregătirii sale are studii în arheologie la care se adaugă şi cunoaşterea limbii germane, deşi în familie se înregistrează prezenţa multor medici chirurgi, Antonia 20160220_173754_resizedArslan preferă să predea literatura italiană modernă la Universitatea din Padova unde s-a şi născut, devenind în cursul vieţii o foarte cunoscută scriitoare, începând cariera sa literară cu traducerea versurilor poetului armean Daniel Varujan, Il canto del pane [Cântecul pâinii].

Sosită în Puglia săptămâna trecută a făcut un tour rapid prin şcolile şi liceele din regiune, oprindu-se la Bisceglie provincia din BAT (Barletta Andria Trani), Nardò şi Palatul Gallone la Tricase provincia din Lecce, Martina Franca provincia din Taranto, ajungând la Bari plină de satisfacţie de acest contact direct cu noile generaţii. Tema memoriei, memoria identităţii armene, este reluată şi în ultima carte pe care a scris-o: Il rumore delle perle di legno [Zgomotul perlelor de lemn] care împreună cu La masseria delle allodole [Ferma ciorcârliilor] şi La strada di Smirne [Strada din Smirne] formează o trilogie, cea a amintirilor familiei sale, care reprezintă o emoţionantă şi magnifică frescă istorică care a rupt vălul ce acoperea Genocidul armean.

În cărţile sale este predominantă prezenţa personajelor feminine, dotate cu o extraordinară forţă de caracter. Antonia Arslan povesteşte că în 1915 în micul popor armean toate femeile erau şcolarizate, iar în decursul vremii multe dintre ele frecventând şcolile superioare devin învăţătoare şi ziariste. Ea aminteşte de existenţa Liceului armenesc la Venezia din 1830 şi până în 1999, unde au studiat Daniel Varujan şi bunicul ei, ultimul lăsându-i o “ereditate”: povestirile adevărate ale vieţii sale, pe care ea le-a aşternut pe hârtie, făcându-le cunoscute în lumea întreagă.

Antonia Arslan este de părere că nu se poate trăi fără a citi, fără a avea în mână o carte… “un talisman”. Ea continuă să scrie, având în program să publice o carte în septembrie din anul acesta, legată de tema supravieţurii femeilor armence, totodată neuitând şi drama femeilor curde.

Întâlnirea cu ea a fost cu totul şi cu totul excepţională!

 

Simona Paula Dobrescu

20160220_185558_resized

  • 4
  •