Mihai Stepan Cazazian

CONVENTIA MATRIMONIALA

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share


Av. Artin Sarchizian

Prof.Dr. Florin Ciutacu.

Incheierea casatoriei, determina crearea unui raport juridic specific intre soti, cat si intre acestia si terti, in al carui continut, vor fi cuprinse nu doar drepturi personal nepatrimoniale ci si, cele in legatura cu bunurile dobandite de catre acestia, ori in legatura cu care se gasesc in raporturi cu tertii.

Pentru a surprinde acest fascicol de relatii, legat de raporturile patrimoniale dintre soti, se uziteaza notiunea de regim matrimonial, care desemneaza totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre soti, cu privire la bunurile lor si pe cele care se stabilesc intre soti si tertele persoane privind bunurile sotilor[i].

Tipuri de regimuri matrimoniale:

–         Dupa izvorul lor, distingem intre regimul matrimonial legal si cel conventional, acesta din urma fiind creat, determinat in urma incheierii unei conventii matrimoniale.

–         Dupa structura lor, regimurile matrimoniale sunt de comunitate totala sau partiala sau de separare.

–         Dupa cum se poate modifica in timpul casatoriei, distingem intre regimul matrimonial imutabil si cel, mutabil.

Regimul matrimonial in noua reglementare a Codului Civil:

 

–         Pluralitatea regimurilor matrimoniale, confera posibilitatea viitorilor soti, ori celor deja casatoriti, de a opta pentru unul dintre cele trei tipuri de regimuri matrimoniale:

1. regimul comunitatii legale,

2. regimul separatiei de bunuri,

3. regimul comunitatii conventionale.

Alegerea unui alt regim juridic decat cel al comunitatii legale (care era singurul permis de lege pana la intrarea in vigoare a Noului Cod Civil), se face prin incheierea unei conventii matrimoniale: practic partile trec de la regimul comunitatii legale la regimul comunitatii conventionale de bunuri sau stabilesc sa aleaga regimul separatiei de bunuri, pastrand totodata caracterul mutabil al acestui regim, ceea ce inseama ca, oricand acestia doresc, au posibilitatea de a schimba regimul matrimonial ales.

Conventia matrimoniala:

 

Notiune:  Reprezinta actul prin care viitori soti, sau cei deja casatoriti, stabilesc regimul matrimonial aplicabil casatoriei lor, cat si alte dispozitii legate de viitoarele relatii patrimoniale ale acestora.

 

–         Observam optiunea legiuitorului pentru notiunea de “conventie” matrimoniala si nu pentru cea de “contract”, deoarece aceasta, va putea cuprinde pe langa conventia matrimoniala propriu-zisa si alte acte, ori prevederi, precum: recunoasterea unui copil, donatii facute de alte persoane sotilor sau unuia dintre ei, fiind ceea ce se mai numeste in doctrina un “act cadru”, un”tipar”.

–         Prin creerea acestei posibilitati, sotii, vor putea configura efectele patrimoniale dintre acestia, evidente, altele decat cele obligatorii ale casatoriei, care mai sunt denumite de doctrina drept “regim primar”, in care sunt incluse chestiunile legate de: egalitate intre soti, reglementarea autoritatii parintesti, devolutiunea succesorala, etc.

Caracterele juridice ale conventiei matrimoniale:

 

–         Reprezinta un contract, ce se particularizeaza atat prin cauza sa juridica specifica affectation conugalis, cat si prin caracterul sau complex, conferit de aptitudinea acestuia de a ingloba mai multe acte jurdice, fiecare dintre acestea pastrandu-si indentitatea si caraterele sale juridice.

–          Caracterul solemn rezulta din modalitatea de incheiere a acestui act, inscris autentificat de notarul public, cu consimtamantul tuturor partilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si avand continut stabilit dinainte. Nerespectarea acestor dispozitii se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului.

–         Caracterul sinalagmatic al acestui act, rezida in aceea ca, sotii se obliga reciproc sa respecte regulile regimului matrimonial convenit, in timpul casatoriei lor.

–         Caracterul accesoriu al conventiei matrimoniale degaja din dependenta juridica a acesteia fata de casatorie, cata vreme, efectele sale se vor produce in limitele temporale ale casatoriei, nefiind de conceput aplicarea unui regim matrimonial in afara casatoriei[ii], respectiv incepand cu data casatoriei (evident partile pot stabili, prin acord, si o alta data, dar care sa fie dupa acest moment) si inceteaza prin desfacerea sa.

Conditiile de validitate ale conventiei matrimoniale.

 

Preliminar, se impune precizarea ca, fiind vorba de un contract, urmeaza a fi incidente regulile generale din materia dreptului comun al contractelor, dar, si acele dispozitii speciale incidente acestuia.

Conditii de fond:

 

Partile conventiei matrimoniale, sunt fie soti din aceeasi casatorie, fie doua persoane de sex diferit care indeplinesc conditiile de varsta si de capacitate pentru valabilitatea casatoriei pe care intentioneaza sa o incheie.

 

Capacitatea, este dominata de principiul habilitas ad nuptias, habilitas ad pactua nuptialia, ceea ce inseamna ca, orice persoana care se poate casatori in mod valabil are si capacitatea de a incheia o conventie matrimoniala[iii], de unde putem stabili ca in materie, derogandu-se de la dreptul comun al contractelor unde intereseaza capacitatea de folosinta cat si cea de exercitiu, prezinta o importanta primordiala varsta matrimoniala, respectiv cea de 18 ani, prin exceptie fiind recunoscuta posibilitatea permisiunii incheierii casatoriei si de catre minorul de 16 ani, dar insa pentru motive temeinice.

In acest sens, art. 337 prevede ca minorul care a implinit varsta matrimoniala poate incheia sau modifica o conventie matrimoniala numai cu incuviintarea ocrotitorului sau legal si cu autorizarea instantei de tutela. Iar, in lipsa incuviintarii sau a autorizarii conventia incheiata de minor poate fi anulata in conditiile art. 46, care se aplica in mod corespunzator. Cu toate acestea, actiunea in anulare nu poate fi formulata daca a trecut un an de la incheierea casatoriei.

Consimtamantul, trebuie exprimat in conditiile art. 1204 din Codul civil, respectiv sa fie serios, liber si exprimat in cunostinta de cauza. Urmeaza asadar, a fi incidente si in cazul conventiei matrimoniale aceleasi vicii de consimtamant ca si in dreptul comun.

Obiectul conventiei matrimoniale:

 

Art. 332, cu denumirea marginala  “Obiectul conventiei matrimoniale“  prevede la alin. (1) ca, Prin conventia matrimoniala nu se poate deroga, sub sanctiunea nulitatii absolute, de la dispozitiile legale privind regimul matrimonial ales decat in cazurile anume prevazute de lege. Text care, consacra interdictia derogarii de la dispozitiile legale privind regimul matrimonial ales, sub sanctiunea nulitatii, ceea ce inseamna ca, daca partile au posibilitatea de a alege regimul matrimonial sub care se vor desfasura raporturile patrimoniale, totusi, acestea nu au posibilitatea de a configura aceste raporturi, altfel decat regimul ales permite.

Observam asadar doua categorii de limite a dreptului sotilor, sau viitorilor soti, in a dispune prin intermediul conventiei matrimoniale, respectiv: limite generale si limite speciale.

Limitele generale se refera la interdictiile generale incidente in domeniul contractual, vorbind asadar de respectarea ordinii publice si a bunelor moravuri[iv]. In materie, dispozitii imperative ale legii sunt cele relativ la efectele patrimoniale generale ale casatoriei, grupate de doctrina sub denumirea de regim primar, cat si efectele nepatrimoniale ale casatoriei.

In egela masura, libertatea de a dispune prin conventie matrimoniala este deopotriva limitata de cadrul general determinate de cele doua regimuri matrimoniale, derogatorii de la cel de drept comun al comunitatii legale, respectiv regimul comunitatii conventionale si cel al separatiei de bunuri. Cu alte cuvinte, nu este permis partilor sa adopte alte regimuri matrimoniale, ori sa inoveze prin combinarea unor reglementari preluate din regimurile matrimoniale reglementate.

CAUZA.  Scopul pentru care viitori soti, sau sotii, incheie o conventie matrimoniala este acela de a-si organiza raporturile patrimoniale care vor caracteriza viata lor de familie, fiind prin urmare, in prezenta unei cauze speciale – affection conjugalis[v]. Particularitatea cauzei in materie, rezida si in aceea ca, daca insasi conventia matrimoniala este socotita un accesoriu al relatiei de casatorie, atunci, se cere ca partile sa fie animate si de intentia reala de a se casatori, ori, daca aceasta conventie este incheiata in timpul casatoriei de a o continua.

Incheierea unei conventii matrimoniale, neurmata de casatoria partilor, constituie o cauza de ineficacitate a acesteia, de vreme ce, scopul incheierii conventiei a fost acela de a organiza raporturile patrimoniale determinate de casatoria partilor, asa incat, disparitia ulterioara a cauzei, lipseste conventia matrimoniala valabil incheiata de orice efect, ramanand caduca.

Daca insa, partile nu renunta la casatorie ci, numai amana incheierea acesteia, conventia ramane valabila neexistand un termen care sa afecteze validitatea acesteia.

Cu toate acestea, daca o conventie matrimoniala caduca, contine si alte acte, ce nu se afla in interdependenta juridica cu aceasta, ele vor ramane valabile (precum, o recunoastere de filiatie sau o donatie care nu este dispusa propter nuptias)[vi].

Conditii de forma:

Ca o conditie ad validitatem, articolul art. 330 prevede ca, sub sanctiunea nulitatii absolute, conventia matrimoniala se incheie prin inscris autentificat de notarul public, cu consimtamantul tuturor partilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si avand continut predeterminat.

Neindeplinirea conditiilor de forma, atrage nulitatea absoluta a conventiei matrimoniale, dar in masura in care, aceasta contine si alte acte juridice, care sunt valabile si in lipsa formei autentice, urmeaza a se aplica dispozitiile relative la conversiunea actului nul, respectiv cele stipulate la art.1.260 C.Civ., ce consacra regula dupa care, un contract lovit de nulitate absoluta va produce totusi efectele actului juridic pentru care sunt indeplinite conditiile de fond si de forma prevazute de lege.

Cu toate acestea, un caz de exceptie, in care conventia matrimoniala nu trebuie a fi incheiata in forma autentica este intalnita in situatia simulatiei, cand actul secret (conventia matrimoniala) trebuie sa intruneasca numai conditiile de fond, pentru a produce efecte intre parti si tertii care au cunostinta de aceasta.

Continutul conventiei matrimoniale:

 

Fiind un contract, urmeaza ca in continutul acestuia sa se regaseasca clauze, in principal relativ la regimul matrimonial ce va guverna raporturile patrimoniale dintre soti, cat si unele dispozitiuni concrete privitoare la acestea, in masura in care sunt permise de lege.

Insa, judicios s-a apreciat ca, in realitate, conventia matrimoniala este o forma juridica care poate cuprinde diferite acte juridice cu regim deosebit, aceasta intrucat, nicio dispozitie legala nu se opune, nu interzice includerea lor in conventia matrimoniala[vii]. In acest sens, pot fi cuprinse intr-o conventie matrimoniala, acte precum, donatii facute viitorilor soti sau recunoasterea unui copil[viii].

Concluzia este deosebit de importanta, cata vreme, desi cuprins intr-un acelasi act, totusi nu se stabileste o interdependenta juridica intre acestea, cu alte cuvinte, ineficacitatea conventiei matrimoniale nu va atrage ipso facto si ineficitatea actului pe care-l incadreaza, cum aceasta regula, nici in sens invers, nu se va aplica.

Clauza de preciput:

Pe langa aceste dispozitii ce pot fi inserate intr-o conventie matrimoniala, se prevede in mod expres de art. 333 ca, prin conventie matrimoniala se poate stipula ca sotul supravietuitor sa preia fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, detinute in devalmasie sau in coproprietate. Clauza de preciput poate fi stipulata in beneficiul fiecaruia dintre soti sau numai in favoarea unuia dintre ei.

Desi, textul de lege este redactat intr-o formula concisa si clara, totusi, intrebarea care se naste, este aceea daca, sotii aflati sub regimul comunitatii legale, pot conveni asupra unei clauze de preciput, cata vreme acestia nu trebuie sa incheie o conventie matrimoniala pentru acest regim matrimonial, legal, ce devine incident tuturor celor care, nu au derogat de la aceasta, cu alte cuvinte nu au incheiat o conventie matrimoniala.

Preliminar, apreciem ca trebuie sa stabilim daca, este de conceput o clauza de preciput, in lipsa unei conventii matrimoniale propriu-zise, respectiv, in lipsa unei dispozitii comune ale sotilor, privitoare la regimul matrimonial incident. In ce ne priveste, raspunsul poate fi afirmativ, cata vreme legiuitorul nu instituie obligativitatea ca, partile in conventia matrimoniala sa faca dispozitii relative la regimul matrimonial, atunci, nimic nu se opune, ca partile sa incheie o conventie matrimoniala, de pilda in care sa includa numai o clauza de preciput, care, nu modifica regimul matrimonial.

Prin urmare, tinand seama de considerentele preliminare exprimate, opinam in continuare, contrar celor sustinute de o parte a doctrinei, ca, si sotii aflati sub regimul comunitatii legale, pot prevedea o clauza de preciput. De altfel, din chiar continutul normei legale (art. 333 C.Civ.) rezulta ca, obiect material derivat al clauzei de preciput il poate constitui orice bun/bunuri “comune” ori ”in devalmasie” aceasta din urma forma de coproprietate fiind, specifica (dar nu exclusiva) regimului matrimonial legal, asa incat, in lipsa unei distinctii facute de lege, apreciem ca nici noi nu putem restrange sfera de incidenta (Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus).

Cat priveste cauzele de ineficacitate, alineatul … al aceluiasi articol 333, prevede ca, aceasta devine caduca atunci cand comunitatea inceteaza in timpul vietii sotilor, cand sotul beneficiar a decedat inaintea sotului dispunator ori cand acestia au decedat in acelasi timp sau cand bunurile care au facut obiectul ei au fost vandute la cererea creditorilor comuni.

Relativ la natura juridica a clauzei de preciput.

Aceasta reprezinta o liberalitate, dar, mai departe, ne propunem a sti daca este un veritabil legat, ori, o donatie. In acest sens,  pornind de la dispozitia legal curpinsa de art.333. Inalineatul in care se arata ca, aceasta, nu este supusa raportului donatiilor, ci numai reductiunii, in conditiile art. 1.096 alin. (1) si (2), respectiv, reductiunii legatelor, cat si tinand cont, ca efectul se va produce in favoarea “sotului supravietuitor” desi, mortis causa fata de dispunator, apreciem ca natura juridica a acestei liberalitati este cea de legat.

Fiind integrat intr-o conventie matrimoniala, acesta va imbraca tot forma autentica, iar in situatia in care, din varii motive, inscrisul constatator nu va fi valid ca si inscris autentic, ori din imprudenta, partile omit a incheia in aceasta forma actul, apreciem ca, acesta in puterea teoriei conversiunii, va putea fi validat ca si un testament, cu conditia de a fi intrunite elementele de validitate, fond, forma, ale acestui din urma act.

Formalitatile de publicitate:

Publicitatea conventiei matrimoniale.

Obligativitatea indeplinirii formalitatilor de publicitate specifica, are ca si drept cauza, protectia terţilor care vor intra in raporturi juridice patrimoniale cu partile conventiei.

Tocmai de aceea, se prevedea ca fata de terti, regimul matrimonial este opozabil de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate prevazute de lege, afara de cazul in care acestia l-au cunoscut pe alta cale. (art. 313 alin.2 C.Civ.)

Iar sanctiunea neindeplinirii formalitatilor de publicitate, va consta in aceea ca, acestia (sotii) vor fi considerati, in raport cu tertii de buna-credinta, ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii legale. In materie, tert de buna-credinta, va fi acela care nu avea cunostinta de existenta conventiei-matrimoniale.

Ca modalitate tehnico-juridica de indeplinire a formalitatii de publicitate, a fost instituit, registrul national notarial al regimurilor matrimoniale, in care urmeaza a fi inscrise toate conventiile matrimoniale, ori modificarile operate la acestea.

In acest scop, art. 334 C.Civ., insitituie obligativitatea in sarcina notarului public ce instrumenteaza un astfel de act, ca, dupa autentificarea conventiei matrimoniale in timpul casatoriei sau dupa primirea copiei de pe actul casatoriei (de la ofiterul de stare civila), acesta sa expedieze, din oficiu, un exemplar al conventiei catre:

serviciul de stare civila unde a avut loc celebrarea casatoriei, pentru a se face menţiunea pe actul de casatorie;

–  registrul national notarial al regimurilor matrimoniale;

celelalte registre de publicitate – tinand seama de natura bunurilor, conventiile matrimoniale se vor nota in cartea funciara, se vor inscrie in registrul comertului, precum si in alte registre de publicitate prevazute de lege (in toate aceste cazuri, neindeplinirea formalitatilor de publicitate speciale neputand fi acoperita prin inscrierea facuta in registrul national notarial al regimurilor matrimoniale);

Deasemenea, oricare dintre soti are posibilitatea de a  solicita indeplinirea formalitatilor de publicitate;

Pentru a se asigura efectivitatea publicitatii conventiei matrimoniale, se prevede in terminis ca orice persoana poate cerceta registrul national notarial al regimurilor matrimoniale si poate solicita, in conditiile legii, eliberarea de extrase certificate, fara a fi obligata sa justifice vreun interes (art. 334 alin.5 C.Civ.).

Sanctiunea inopozabilitatii.

Indeplinirea procedurilor de publicitate, are un caracter imperativ, fiind o masura de protectie a tertilor, care trebuiesc informati in legatura cu regimul juridic al bunurilor ce apartin sotilor, ori numai unuia dintre acestia.

Sanctiunea neindeplinirii formalitatilor de publicitate, este inopozabilitatea actului fata de terti de buna-credinta, carora, potrivit  art. 335 alin. (1) C.Civ., nu le poate fi opusa, conventia matrimoniala, cu privire la actele incheiate de acestia cu unul dintre soti, daca evident, nu au fost indeplinite formalitatile de publicitate prevazute la art. 334.

In materie, prin tert de buna-credinta, vom intelege acea persoana straina de contract, nesupus formelor de publicitate, care nu a cunoscut sub nicio forma, existenta acestuia.

Un caz special de inopozabilitate il reprezinta cel prevazut la acelasi articol, insa la alin. (2) unde se prevede ca de asemenea, conventia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor cu privire la actele incheiate de acestia cu oricare dintre soti inainte de incheierea casatoriei. Text care, trebuie interpretat in sensul ca, actele incheiate de oricare dintre soti, cu terti, anterior incheierii casatoriei, raman valabile, chiar daca, drepturile ce au fost atunci tranzactionate, formeaza obiectul unei conventii matrimoniale, inca, neintrata in vigoare, la data dobandirii ori constituirii de drepturi in favoarea tertilor. Asa incat, conventia matrimoniala nu va putea fi opusa tertilor, intrucat, nu este de conceput ca aplicarea conventiei matrimoniale sa se aplice si anterior casatoriei. Acest text, da expresie caracterului neretroactiv al conditiei casatoriei, sub care este incheiata o conventie matrimoniala anterior casatoriei, in conditiile in care, in mod obisnuit, orice conditie produce efecte retroactive, care suie pana la data facerii actului (art.1015 C.Civ.).

Simulatia conventiei matrimoniale.

Potrivit art.331 C.Civ. actul secret, prin care se alege un alt regim matrimonial sau se modifica regimul matrimonial pentru care sunt indeplinite formalitatile de publicitate prevazute de lege, produce efecte numai intre soti si nu poate fi opus tertilor de buna-credinta.

Prin adoptarea acestui text de lege, indirect, legiuitorul a recunoscut validitatea operatiunii simulatiei in materie, cu amendamentul actul secret (conventia matrimoniala reala) produce efecte numai intre soti si nu poate fi opus tertilor de buna-credinta.

Cat priveste forma pe care trebuie sa o imbrace actul secret, deci, conventia matrimonial reala, urmeaza a fi incidente dispozitiile din materia simulatiei, respectiv art. 1.289 alin. (2), care prevede ca, contractul secret nu produce efecte nici intre parti daca nu indeplineste conditiile de fond cerute de lege pentru incheierea sa valabila. A contrario, actul secret, care intruneste conditiile de fond, va produce efecte intre parti, chiar daca, nu intruneste conditiile de forma.

Aplicand aceasta regula la speta, unde, nu sunt stipulate derogari, urmeaza a conchide ca, o conventie matrimoniala secreta, nu trebuie sa imbrace forma autentica pentru a produce efecte intre soti, cat si fata de terti ce au cunostinta de aceasta.

Clauza de preciput (dreptul de a lua unul sau mai multe bunuri comune inainte de partaj).

– prin conventie matrimoniala se poate conveni ca sotul supravietuitor sa preia fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, detinute in devalmasie (drept de proprietate asupra unui bun nedivizat in cota parte) sau in coproprietate;

– poate fi stipulata in beneficiul fiecaruia dintre soti sau numai in favoarea unuia dintre ei;

– nu este supusa raportului donatiilor (obligatie pe care o au descendentii si sotul supravietuitor de a aduce la masa succesorala bunurile primite ca donatie de la defunct) ci numai reductiunii liberalitatilor (restrangere prin hotarare judecatoreasca a deciziei unei persoane decedate de a-si dona bunurile daca prin aceasta s-a afectat rezerva succesorala a anumitor mostenitori);

– clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmari, chiar inainte de incetarea conventiei matrimoniale, bunurile ce fac obiectul clauzei;

– devine inaplicabila atunci cand comunitatea inceteaza in timpul vietii sotilor, cand sotul beneficiar a decedat inaintea sotului dispunator ori cand acestia au decedat in acelasi timp sau cand bunurile care au facut obiectul ei au fost vandute la cererea creditorilor comuni;

– executarea clauzei de preciput se face in natura sau, daca acest lucru nu este posibil, prin echivalent.

Modificarea conventiei matrimoniale:

Mutabilitatea, ca si caracteristica esentiala a regimlui matrimonial, creaza posibilitatea pentru parti, ca in principiu neingradit, sa poata modifica o conventie matrimoniala. Sub acest aspect, se face deosebirea intre conventiile matrimoniale incheiate anterior casatoriei si cele, adoptate in timpul acesteia, in sensul celor ce urmeaza:

Modificarea conventiei matrimoniale incheiata anterior casatoriei, cata vreme aceasta nu a intrat in vigoare, respectiv casatoria inca nu se va fi incheiat, aceasta poate fi modificata oricand, evident cu respectarea conditiilor cerute pentru incheierea ei, dand astfel eficienta principiului simetriei formelor.

Modificarea conventiei matrimoniale, dupa casatorie, se face cu respectarea interdictiei impusa de art. 369, care la alin. (1)  prevede ca, dupa cel putin un an de la incheierea casatoriei, sotii pot, ori de cate ori doresc, sa inlocuiasca regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori sa il modifice, aceasta evident, cu respectarea conditiilor prevazute de lege pentru incheierea conventiilor matrimoniale.

Pe drept cuvant s-a exprimat opinia[ix] ca, sotii sunt liberi a incheia un act modificator al conventiei matrimoniale, cu conditia ca prin acesta sa se amane producerea efectelor actului, pana la data implinirii termenului de un an, instituit de art. 369 alin.1 C.Civ.

Actele frauduloase:

Potrivit art. 369 alin. (3) C.civ., creditorii prejudiciati prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula actiunea revocatorie in termen de un an de la data la care au fost indeplinite formalitatile de publicitate sau, dupa caz, de cand au luat cunostinta mai inainte de aceste imprejurari pe alta cale.

Desi, actiunea pauliana beneficiaza de o reglementare legala in Noul Cod Civil, respectiv art. 1.562 – 1.565, totusi, legiuitorul a considerat ca se impunea instituirea unui caz special in care sa se aplice actiuena pauliana, recunoscuta fara deosebire atat in folosul creditorilor personali cat si ai celor comuni ai sotilor. Sanctiunea, este inopozabilitatea actului modificator fata creditorii prejudiciati, ceea ce face ca, in continuare, fata de acestia sa isi produca efectele vechiul regim, pe care l-au cunoscut si avut in vedere in momentul contractarii.

Cu toate ca se instituie termenul de un an, in care poate fi introdusa actiunea, termen de prescriptie, totusi, se prevede in terminis, la alin. 4 al aceluiasi art. 369, dreptul creditorilor de a invoca oricand, pe cale de exceptie, inopozabilitatea modificarii sau lichidarii regimului matrimonial facute in frauda intereselor lor.

Dispozitiile privind publicitatea si respectiv inopozabilitatea conventiei matrimoniale sunt aplicabile.

Incheierea conventiei matrimoniale de catre minor.

Minorul care a implinit varsta de 16 ani si pentru motive temeinice, avand avizul medical si acordul ocrotitorului legal, se poate casatori, poate incheia sau modifica o conventie matrimoniala numai cu incuviintarea ocrotitorului sau legal si cu autorizarea instantei de tutela; in lipsa incuviintarii sau a autorizarii, conventia incheiata de minor poate fi anulata in conditiile prevazute de lege; actiunea in anulare nu poate fi formulata daca a trecut un an de la incheierea casatoriei.

Nulitatea conventiei matrimoniale:

Se prevede, ca in cazul in care conventia matrimoniala este nula sau anulata, intre soti se aplica regimul comunitatii legale, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna-credinta (art. 338 C.Civ), de unde, se poate stabili caracterul neretroactiv pro parte al nulitatii in materie, evident, fata de dobanditorii de buna credinta, care, in lipsa prevederii exprese, in puterea principiului rezoluto jure dantis resolvitur jus accipientis, erau expusi riscului de a le fi desfiintat titlul.



[i] .I.P.Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ed. A VII-a, Edit. AllBeck 2002, p. 46.

[ii] M. Avram, C. Nicolescu, Regimuri matrimoniale, Ed. Hamangiu, Bucuresti 2010, p. 374.

[iii] M. Avram, C. Nicolescu, op.cit., p. 235.

[iv]   art. 11 C.Civ., consacra aceasta regula, dupa care “Nu se poate deroga prin convenţii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri”.

[v] Cristina – Mihaela Craciunescu, Mihaela-Gabriela Berindei, Conventia Matrimoniala. Consideratii critice, in Noul Cod Civil, Comentarii, ed. UJ. 2010, p. 363.

[vi] M. Avram, C. Nicolescu, op.cit., p. 97.

[vii] P. Vasilescu, Regimuri Matrimoniale, Ed. All Beck, Bucuresti 2000, p. 238.

[viii] M. Avram, C. Nicolescu, op.cit., p. 363.

[ix] – Mihaela Craciunescu, Mihaela-Gabriela Berindei, op.cit., p. 373.

  •  
  •