Mihai Stepan Cazazian

CONSTANȚA / Sfințirea rodiilor la Biserica Apostolică Armeană “Sfânta Maria”

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Duminica 27 decembrie 2020 la Biserica Apostolica Armeana “Sfanta Maria ” din Constanța, Preotul Paroh Yeznik Torgomian impreuna cu diacon Harutiun Boranian, dupa Sfânta Liturghie au oficiat ritualul de sfințire a rodiilor.
Ca in fiecare an în ajunul Anului Nou in bisericile apostolice armene dupa Sfanta Liturghie are loc ritualul de sfintire a rodiei =nur (în limba armeană) care este considerat fructul tradițional al Armeniei. Cu gustul ei intens aromat si multitudinea de seminte rubinii asemănătoare unor bijuterii, rodia este inconjurata de o aură de mister si simbolism. Această sărbătoare a fost rânduita  prin hotararea Sanctitatii Sale Karekin al II lea Patriarh suprem si Catolicos al Tuturor Armenilor. Slujba de binecuvantare a rodiilor este considerata conform traditiei armene aducătoare de sănătate, belsug, fericire si noroc. Astfel fiecare familie aduce rodii pentru a fi binecuvantate dupa care sunt servite de toti membrii  familiei pentru a avea sănătate, prosperitate, belsug  și noroc în Noul An.

In traditia armeana rodia simbolizeaza sensul vietii, prosperitatii si abundentei. Rodia este asociata cu crucificarea lui Iisus fiind un simbol al invierii, al renașterii naturii si nemuririi. Conform simbolisticii crestine rodia reprezinta simbol al sangelui lui Iisus, suferinta lui pe cruce si sacrificiul  facut de el pentru umanitate iar semințele rodiei reprezintă biserica care își tine uniti credinciosii precum rodia care strange sub coaja sa multimea boabelor.Rodia are un rol deosebit si în Vechiul Testament ea fiind singurul fruct din cele 3 fructe permise in sanctuarul Templului Sfant. Motivul acestei alegeri consta in faptul ca rodia nu era niciodata devorata de insecte devenind astfel un  simbol al incoruptibilitatii.Rodia este un arbore mic de inaltime pana la  5-8 m cu o durata de viata de pana la 200 de ani cu cel mai bogat rod in primii 20 de ani.Fructul se numeste rodie si are culori variate de la galben pana la rosu- portocaliu  iar planta se numeste rodiu sau rodier.Rodierul este originar din Persia (Iranul de astazi ) si se cultiva de cateva milenii in Asia centrala, Georgia Armenia, regiunea Mediteranei .In Armenia exista cranguri de rodieri salbatici in preajma unor asezari antice abandonate. Cultivarea rodiei in Armenia are o lunga istorie, resturi de rodie  datând din anii 1001 î. Hr. fiind gasite  în aceasta țara.  Acest fruct are foarte multe seminte invelite intr-o pulpă zemoasa care face un suc acrisor foarte revigorant care potoleste setea, fiind foarte bogat in antioxidanti, vitamina C, potasiu , magneziu fiind foarte bun si pentru sanatate.

Rodia simbolizeaza longevitatea, prosperitatea, fertilitatea , viata si se regaseste  in centrul unor traditii armene. Nu exista nunti la armeni fara obiceiul ca mireasa să dea cu o rodie de un perete din care să iasa acele multe seminte zemoase bogate de un suc plin de culoarea sangelui pentru ca acel cuplu care se casatoreste sa aibe multi descendenti , sa fie bogati si sa le mearga bine in viata. Se spune ca in localitatea Van acele femei care isi doreau copii mâncau pâine facuta din aluat amestecat cu semintele unei rodii. In timpul nuntilor de astazi din Erevan mireasa ofera o mica rodie uscata numita “taratosik” oaspetilor necăsătoriti ca o binecuvantare. Nu exista Craciun si An Nou  la armeni fara rodii pe masa, mancaruri cu rodie si suc de rodii pentru ca noul an sa inceapa cu vitalitate, belsug si prosperitate. Se mai spune ca atunci cand arca lui Noe s-a oprit in panta muntelui Ararat acolo pe acea arcă ar fi fost si cateva rodii. Dupa mii de ani in aceea zona se regasesc foarte multe coline cu rodieri.

Un loc deosebit de cunoscut este  si “Valea rodiilor “(Nrnadazor) unde se culeg rodiile in Armenia. Fructele se culeg cu mâna iar rodiile mici se utilizeaza la prepararea vinului de rodii un vin placut , dulce, aromat  si foarte apreciat. Deoarece sucul de rodii pateaza rodiile se desfac cu mare atentie  în mai multe feluri :-fie într-un vas cu apa, fie taiate in doua si apoi fructul lovit cu o lingura ca semintele sa cada in farfurie sau cel mai simplu mod  cand se taie coroana rodiei, apoi baza si apoi se cresteaza vertical 5 felii pentru a se deschide mai usor.                                                                                           

Melasa de rodie (ingredient obtinut prin fierberea sucului de rodie fara alt adaos ) se utilizeaza sub forma de otet balsamic. Importanta rodiei este marturisita de manuscrise armenesti vechi datand din secolul VI si VII si de sculpturi in piatra. Sarbatorite de secole in arta, mitologie, texte religioase, literatura si chiar in moda rodiile sunt reprezentate pe scara larga in multe lucrari diferite.

Cineastul Serghei Parajanov a folosit acest fruct simbolic ca titlu al marii sale capodopere din secolul al XX lea -”Culoarea rodiilor” reprezentand  biografia trubadurului armean (աշուղ) Sayat Nova,  în film rodia simbolizand sufletul invincibil al Armeniei. Chiar si celebrul artist armean Martiros Saryan a folosit acest simbol al vietii in picturile sale.

Mardiros Saryan – Octombrie în Erevan

La Erevan la aproape toate expozitiile de arta sunt prezentate picturi cu rodii. Magazinele de suveniruri ofera o multime de rodii metalice,ceramice si textile.Foarte multi artisti armeni au folosit rodia in versurile si poeziile lor pentru a descrie o gama larga de emotii de la suferintă pana la speranta. Să ne bucuram de acest fruct legendar si de beneficiile lui  pentru ca  Noul An  sa ne aduca multa sanatate, fericire, belsug prosperitate si viata lunga !


Hasmig ANANIAN

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *