Hasmig Danielian

Consiliul Central al armenilor din Germania şi întâlnirea tinerilor

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

“În Germania trăiesc aproape 65.000 de armeni” a spus Azad Ordukhanyan, preşedintele Consiliului Central al armenilor din Germania- „Zentralrat der Armenier in Deutschland” – pe scurt „ZAD” http://www.zentralrat.org/de/zentralrat  . Aceasta este o organizaţie-umbrelă pentru toţi armenii din Germania, pentru toate organizaţiile şi cluburile lor. Neutră din punct de vedere politic şi religios, având la bază voluntariatul, scopul acestei organizaţii este de a reprezenta interesele armenilor ce trăiesc in Germania, dar şi menţinerea relaţiilor între Republica Federală Germania şi Republica Armenia.

Armenii s-au aşezat pe pământ german, încă din secolul al XVII-lea, în special în zona oraşului Köln. Totuşi, cei mai mulţi au venit în secolul al XX-lea, în mai multe valuri: armenii care au venit în timpul Genocidului şi armenii care au fugit din Armenia când aceasta a fost inclusă Uniunii Sovietice (1921), după cel de-al Doilea Război Mondial o parte din armenii ce luptaseră de partea U.R.S.S,  împotriva Germaniei, au fost luaţi prizonieri de război şi aduşi să lucreze în fabricile din Germania, stabilindu-se aici, în final, armenii ce au venit din Turcia în urma contractului încheiat între Germania şi Turcia de a aduce muncitori (1961), armenii din Liban şi Siria care au părăsit aceste ţări din cauza războaielor, în căutarea unui loc mai paşnic (1970), armenii din Iran ce au părăsit locurile persane în urma revoluţiei împotriva Şahului (1979), armeni veniţi pe timpul războiului din Karabagh şi în urma declarării independenţei Armeniei, dar şi din alte state ce făceau parte din U.R.S.S., există armeni veniţi în urma războiului din Iraq şi o mică parte de armeni ce au plecat din Bulgaria, România, Ungaria sau Grecia din diverse alte motive.

Indiferent de felul în care au ajuns în Germania, ZAD şi-a propus din 1969, de când a fost înfiinţat, să promoveze şi susţină interesele tuturor acestor armeni. Pentru aceasta, ZAD este organizat în diverse comitete: cu tematică politică, cel ce activează în comunicarea cu instituţiile statale – una din activităţile curente este militarea pentru introducerea în cartea de istorie germană a informaţiilor referitoare la Genocidul armean; comitetul 24 aprilie ce susţine cauza recunoaşterii Genocidului armean în Germania; comitetul cu tematică culturală este cel ce se ocupă de organizare de concerte, expoziţii şi orice alt eveniment cu acest specific; comitetul de presă colaborează cu jurnalişti publicaţiilor armeneşti din Luxemburg, Liechtenstein, Austria, Elveţia şi desigur, Germania – difuzarea în toate aceste locaţii a informaţiilor de interes; comitetul de sport organizează activităţi între sportivii armeni din Germania, dar şi ajută existenţa relaţiilor cu sportivi armeni din Diaspora – participarea la Paneuropäische ArmenienSpiele (Jocurile Armeneşti Pan-Europene) ce au avut loc prima dată la Geneva şi de atunci se desfăşoară în fiecare an în diverse locaţii, însă o dată la doi ani în Geneva; comitetul pentru tineret se ocupă de organizarea activităţilor ce au ca scop păstrarea identităţii armeneşti şi menţinerea unei reţele sociale între tinerii armeni din Germania.

Una din activităţile cele mai importante ale comitetului pentru tineret este întâlnirea bianuală a tinerilor (Jugendtreff), ce are loc înca din 1987. Aceasta se adresează tuturor tinerilor din Germania, dar armeni din alte Diaspore sunt bineveniţi de asemenea. Scopul acestor întâlniri, care este în principiu de la sine înţeles: tinerii să se cunoască între ei, să îşi înţeleagă rădăcinile şi să rămână în comunitate, păstrând astfel spiritul armean în prezent, dar şi în generaţiile următoare. Deşi perioada pe care se desfăşoară aceste întâlniri nu este foarte extinsă – un sfârşit de săptămână de cele mai multe ori – au loc seminarii şi discuţii pe diverse teme ca: literatura, istorie, limbă, arhitectură, biserică sau Diaspora armenească. Când perioada este mai mare, se ţin şi lecţii de limba şi istorie armeană. Au loc evenimente culturale ca vizionare de filme sau de piese de teatru, concursuri, dar şi activităţi sportive. Unul din cel mai mare număr de participanţi a fost în jur de 250 de tineri.

Cea de-a doua întâlnire din 2011 a avut loc în oraşul Aachen, şi deşi s-a ţinut numai de vineri 16 decembrie până duminică seara, cei 35 de tineri participanţi au avut parte de o serie de evenimente şi activităţi. Chiar din seara de vineri când care au fost primiţi, au avut ocazia să-l cunoască pe „cel mai puternic bărbat din Germania”, Partick Baboumian, titlu câştigat în urma  participării în concursuri de ridicări de greutăti. El deţine de asemenea şi un titlu mondial pentru o anumită categorie de ridicare de greutăţi, precum şi alte titluri în urma participării în diverse concursuri pe această tematică, din Germania.

Sâmbătă, în prima parte a zilei tinerii au luat parte la prezentarea unor programe prin care pot cunoaşte Armenia, prezentări ţinute de participante: Natalie Adams ce a făcut voluntariat pentru Children of Armenia, prin organizaţia non-guvernamentală  Birthright Armenia şi Yeksa Bakircian ce a fost pentru câteva luni elevă a unui liceu din Erevan. Prezentările au avut un mare succes, astfel că mai mult de jumătate din cei prezenţi s-au aratat interesaţi, chiar dacă nu ştiau limba armeană – din fericire acesta nu este un inconvenient pentru niciun armean doritor sa participe în astfel de programe. La prânz era programată o întălnire cu Srpazanul Germaniei care, din păcate nu a mai avut loc, întrucât din motive de sănătate, acesta nu a mai putut veni. În schimb s-a ţinut o discuţie deschisă despre Armenia şi despre relaţiile cu Diaspora. Pentru acea noapte era programată o petrecere, aşa că în timp ce unii au ales să viziteze tărgul de Crăciun al oraşului (Weihnachtsmarkt) – ce se organizează în aproape toate oraşele din Germania începând din decembrie – alţii au ales să se odihnească. Cum a venit seara mai toată lumea era pregătită de petrecere. A fost muzică armenească şi cum locul de dans era generos de mare nimeni nu s-a sfiit să ia parte la dans.

Duminică pe la prânz, toată lumea s-a trezit încet-încet şi a venit să ia parte la prezentarea ţinută de Levon Ambarzumjan despre Armenia şi Arţah (Karabagh). A urmat un concurs foarte interesant la care au participat majoritatea celor prezenţi, organizaţi în echipe. Spre bucuria câştigătorilor, au fost şi premii; cărţi, tricouri şi alte obiecte cu specific armenesc. După aceea, s-a mers la cinematograful din Aachen unde a rulat special pentru această întâlnire filmul „Anduni – Fremde Heimat”( în traducere „Fără casă – patrie străină”) regizat de Samira Radsi. Acest film prezintă o parte din viaţa unei tinere armence din Germania care încearcă să îşi înteleagă rădăcinile, mergând în Armenia.

După vizionare, tinerii au fost invitaţi la comunitatea armeană din Aachen unde s-au putut purta discuţii cu regizoarea şi cu una din actriţe. Prima întrebare care i-a fost adresată regizoarei a fost motivul pentru care a ales să facă acest film, mai ales ca nu are origine armeană. Samira Radsi este jumătate germană, jumătate tunisiană, şi este născută în Germania. A mărturisit că de multe ori şi-a pus întrebări despre identitatea sa întrucât nu s-a simţit „acasă” unde locuieşte, dar şi mergând în Tunisia nu a putut să se identifice cu tradiţiile şi obiceiurile de acolo. A ales să facă acest film pentru că s-a regăsit în scenariul scris de armeanca Karin Kaci. Acest scenariu zugrăveşte în mare parte propria ei poveste de viaţă, şi tocmai de aceea, a dorit să participe activ în toate etapele realizării acestui film.

Seara s-a încheiat în spirit armenesc, cu horovadz(„grătar”) şi voie-bună, pentru o vreme s-au auzit şi sunete de pian, s-a înlănţuit şi o horă armenească, şi, desigur, a venit şi „Gahant Babig”(„Moş Crăciun”) care a împărţit daruri mari celor mici, dar nu i-a uitat nici pe cei mari, împarţindu-le ciocolată. Au fost adresate mulţumiri speciale organizatorilor Sona Hakobyan, secretar al ZAD, şi lui Azad Ordukhanyan şi tuturor celorlalţi voluntari care au ajutat ca lucrurile să meargă bine.

În încheiere, doresc să precizez că domnul Azad Ordukhanyan şi-a arătat deschis dorinţa de a stabili o legătură strânsă cu armenii din Romania, în primul rând prin schimbul de articole dintre publicaţiile kermanohaylor (ale armenilor din Germania) şi ale rumanahaylor (armeni din Romania). În acest scop noi, dumnealui ne-a cerut, pe de o parte, să le trimitem articole din publicaţiile noastre traduse în limba germană pentru a apărea în publicaţiile armenilor din Germania şi, pe de altă parte, ne va trimite articole care să apară în publicaţiile noastre. Pentru ca acest lucru să se realizeze trebuie ca cei care cunosc limba germană să dea o mână de ajutor la traducerile acestor materiale. Cei care pot şi doresc să se implice, îi rog să se adreseze redacţiei fie prin email (redactia@araratonline.com), fie prin telefon.

Hasmig Danielian

  •  
  •