Giuseppe Munarini

Conferinţă despre tragedia armenilor…

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page

…la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca

 

            Institutul de Istorie Ecleziastică „Nicolae Bocșan” al Facultății de Istorie și Filosofie din Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, au organizat prin disponibilitatea profesorului Ovidiu Ghitta, decanul Facultății, și a conferențiarului Ion Cârja, o conferință cu tema: Tragedia armenilor în anii Marelui Război. Istoriografie, memorie, literatură, invitându-l să vorbească despre acest subiect pe corespondentul pentru Italia al revistei „Ararat”, prof. dr. Giuseppe Munarini.

            Conferința a avut loc în aula „Regele Ferdinand” a Institutului de Istorie, în prezența unui numeros public, format din studenți ai secției Arhivistică, profesori și alți iubitori ai culturii armene.

            Tema se înscrie în preocupările de studiu axate pe Primul Război Mondial, perioadă în care, în cel de al doilea an al conflagrației, s-a dezlănțuit Genocidul împotriva poporului armean din Anatolia, care trăia în mod pașnic până în epoca lui Abdul Hamid (1842-1918) și a „sultanului roșu” sau sângeros.

            Profesorul Cârja l-a prezentat pe invitat, subliniind faptul că acesta are numeroși prieteni la Cluj-Napoca în mediul ecleziastic și academic, fiind profund legat de această universitate unde a obținut doctoratul în filologie romanică.

            A fost prezent și profesorul Cornel Sigmirean de la Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureș, cu care Giuseppe Munarini colaborează de mai mult de 10 ani.

            Profesorul Munarini se află dealtfel în relații de prietenie și colaborare cu revista „Ararat”, precum și cu domnul Varujan Vosganian, cu redactorul revistei Mihai-Stepan Cazazian, cu Eduard Antonian și cu Mircea Tivadar, santinelă neobosită a armenității în spatial transilvan și în același timp director al Muzeului Armean.

            Conferința a avut trei părți: introducerea, masacrele din perioada hamidiană și genocidul început în ziua de 24 aprilie 1915, cu o diaspora masivă și cu golirea teritoriilor care timp de secole au înregistrat prezența armenilor și a altor creștini din diferite Biserici, calcedoniene și ortodoxe.

            N-au lipsit referințe la desfășurarea Genocidului, cu trimiteri la lucrări pe această temă, în limba română și italiană.

            A fost subliniată prezența la Padova a profesoarei Antonia Arslan, cunoscută grație romanului La masseria delle Allodole („Casa ciocârliilor”), o operă magistrală publicată și în limba română la editura „Ararat”, precum și în limba maghiară la editura Mentor Kiadó din Târgu Mureş (Marosvásárhely). În timpul conferinței au fost proiectate unele secvențe din filmul realizat după acest roman, regizat de Vittorio și Paolo Taviani.

            Au fost amintite și alte cărți, precum cele scrise de Armin Theophil Wegner, alături de alte lucrări despre Genocidul armenilor, traduse în limba italiană.

            De asemenea, a fost menționată antologia recent apărută Benedici questa croce di spighe…, o antologie a scriitorilor armeni, victime ale genocidului, coordonată de Congregația Armeană Mechitaristă a Sfântului Lazăr, precum și de Suren Gregorio Zovihian și de părintele Hamazasp Kechichian, publicată în acest an la editura Ares din Milano.

            Într-un interviu acordat doamnei Andreea Ghiță, realizatoarea emisiunii „Transilvania Policromă” la TVR Cluj, Giuseppe Munarini a amintit această lucrare, precum și legăturile sale cu lumea armeană și cu cea românească.

            La Radio Cluj, profesorul Giuseppe Munarini împreună cu profesorul Ion Cârja au fost intervievați de d-l Daniel Moșoiu, în cadrul emisiunii Serile Radio Cluj. Cu această ocazie au fost trecute în revistă preocupările lui Giuseppe Munarini pentru spatial românesc, pentru cel transilvănean în mod special, precum și pentru istoria și cultura poporului armean.

           

Antonio Guardavaglia

Doctorand, Universitatea ‘Babeş-Bolyai’- Cluj Napoca

Facultatea de Istorie şi Filosofie – Şcoala Doctorală de Istorie, Civilitaţie, Cultură

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *