Mihai Stepan Cazazian

Conferință dedicată lui Nicolae Iorga la Câmpulung-Muscel

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Pe 1 iulie 2019, Centrul de cercetări istorice „Preot Gheorghe I. Cotenescu” a  organizat conferinţa naţională „Centenar. Nicolae Iorga, Liga Culturală, Universitatea Populară şi muscelenii” în municipiul Câmpulung Muscel, din judeţul Argeş. Evenimentul s-a desfășurat în sala de festivităţi a Protopopiatului Câmpulung Muscel. Au ținut prelegeri prof. univ. dr. Radu Ştefan Vergatti, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, prof. univ. dr. Octavian Buda, vicepreşedintele Societăţii de Istorie a Medicinei, conf. univ. dr. Corneliu Zeana. Co-organizatorul conferinței, Radu Petrescu-Muscel, a prezentat fragmente din prelegerea d-nei dr. Gabriela Dumitrescu, şef serviciu Manuscrise-Carte rară în cadrul Academiei Române, iar preotul Ștefan Ștefănescu, directorul Bibliotecii Municipale „Ion Barbu” din Câmpulung Muscel, a citit în deschidere un mesaj primit din partea I.P.S. Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, în care citim: „Rolul cultural al Bisericii în viața românilor este de neegalat, iar Iorga arată că, de la începuturile ei, ortodoxia românească a jucat un rol cultural (în sensul larg al noțiunii) de prim rang în viața națională”.
În discursul său inaugural, dl. R. Petrescu-Muscel a menționat: „Profesorul Nicolae Iorga şi-a selectat atent colaboratori fideli, inclusiv din fostul judeţ Muscel. De la studenţii Alexandru Muşatescu (tatăl dramaturgului Tudor Muşatescu, profesor secundar şi om politic conservator, apoi naţional-ţărănist) şi viitorul preot Gheorghe Cotenescu (fidel partizan iorghist), până la viitorul ministru liberal Victor Slăvescu, el a creat un valoros corp de militanţi pe plan local, dar şi de viitori conferenţiari la Vălenii de Munte. Aceştia vor rămâne fideli generoaselor sale idei de tip european chiar şi după asasinarea istoricului de un comando legionar în noiembrie 1940, când ştafeta o poartă în continuare bunul său prieten, ministrul liberal Constantin Angelescu, pe care îl regăsim ca membru al secţiei Bucureşti a Ligii Culturale încă din timpul în care aceasta era condusă de scriitorul Ion Slavici (1908-1909), alături de Gheorghe Cotenescu, pe atunci student în paralel la două facultăţi bucureştene: Teologia şi Conservatorul”.

Unul dintre conferențiari a fost dr. Arsen Arzumanyan, din partea revistei „Ararat” a Uniunii Armenilor din România, care a prezentat o prelegere cu referire la legăturile dintre Nicolae Iorga și poporul armean, cele 4 conferințe despre Armenia ținute de Iorga la Teatrul Național din București, mai multe lucrări ale lui Iorga cuprinse în colecția „Scrieri istorice despre armeni” (ed. Ararat, 1999, îngrijită de Emanuel Actarian, prefața de Andrei Pippidi). A fost menționată și prietenia dintre Iorga și marele savant armean Hagop Siruni, care a scris numeroase articole despre Iorga și cercetările lui. Pe parcursul prelegerii au fost prezentate și câteva citate din Nicolae Iorga. Iată unul dintre ele: „Armenii din România cunosc maniera, grea şi delicată, de a reuni două datorii: datoria faţă de religia şi rasa lor, pe care nu le-au uitat niciodată şi datoria faţă de ţara unde ei înşişi şi strămoşii lor s-au stabilit de atâta vreme. Ei sunt pentru noi fraţi, buni fraţi, rămânând pentru vechea lor patrie buni fii”.

  •  
  •