Mihai Stepan Cazazian

„Comunitatea armenească din Bucureşti de la segregare la zestrea culturală”

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

10365913_543166489126385_3639337841337694585_n

Armenii reprezintă o componentă insignifiantă a populaţiei Bucureştiului de astăzi. În ciuda acestui aspect, amprenta lor culturală în spaţiul urban este de necontestat. Prezenţa armenilor în Capitală datează de aproape cinci secole. Poposirea lor în spaţiul românesc şi, implicit în Bucureşti, se leagă de ceea ce ştiusă facă mai bine, anume comerţ. În decursul celor mai bine de cinci sute de ani petrecuţi aici, comunitatea armenească a avut parte de un trai oscilant. La începuturi, din cauza religiei practicate, armenii au avut parte de ostilitate din partea bisericii şi a bucureştenilor, motiv pentru care au fost nevoiţi să trăiască segregaţi în afara oraşului. Secolul XVII aduce modificări substanţiale în privinţa locuirii, oraşul sporind ca suprafaţă a încorporat mahalaua armenească în el. Asimilarea armenilor s-a făcut lent prin concesii religioase şi căsătorii mixte, iar aprecierea de care se bucură armenii în prezent reprezintă o compensaţie temporală a segregării de altădată.

Prezintă Viorel Mionel, doctor în geografie, titlu acordat de Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti şi, totodată, lector la Facultatea de Comerţ din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE). Dintre materiile predate la facultăţi din cadrul ASE merită amintite: geografia economică mondială, geopolitica şi geografia socială (la programul postuniversitar de Economie Socială). Este coautor al lucrărilor Methodology of Interdisciplinary Studies in the Area of Social Sciences (2010, TISCASS, Ruse, Bulgaria), România aşa cum este (2012, Editura ASE) şi autor al lucrărilor Segregarea urbană: separaţi dar împreună (2012, Editura Universitară) şi România ghetourilor urbane: spaţiul vicios al marginalizării, sărăciei şi stigmatului. Activitatea profesională esta întregită de cele peste 20 de articole ştiinţifice publicate în reviste de specialitate dintre care merită amintite: „The Socio-Spatial Dimension of the Bucharest Ghettos” (Transylvanian Review of Administrative Sciences, 2011), „Pata care devine din ce în ce mai vizibilă. Cazul segregării etnice din ghetoul Pata Rât, Cluj-Napoca” (Sfera Politicii, 2012), „Romania of the Urban Ghettos – Favourite Space for the Amasses of Social Supported Persons” (Journal of Social Economy, 2012) şi „Ghetourile urbane şi alegerile electorale. De ce sunt importante ghetourile pentru oamenii politici?” (Sfera Politicii, 2012). La cele de mai sus se adaugă o serie de comunicări ştiinţifice (în ţară şi străinătate), conferiţe publice şi emisiuni radio.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente.

https://www.facebook.com

  •  
  •