Mihai Stepan Cazazian

Comunitatea armeană a sărbătorit Schimbarea la Faţă! La Constanţa, s-au bătut cu… pistoale cu apă

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page

Comunitatea armeană a fost în sărbătoare duminică, 15 iulie. Este vorba de Vartavar, echivalentul sărbătorii Schimbării la Faţă. La Biserica Armeană „Sfânta Maria“ din Constanţa, părintele Oshakan Khachatryan a ţinut o predică cu prilejul evenimentului religios, care a culminat cu o bătaie cu pistoale cu apă pe gazonul din curtea interioară a bisericii.
 
„După 98 de zile după Paşte, sărbătorim Schimbarea la Faţă. Doar că la noi există o tradiţie populară, care era şi înainte de creştinism la poporul armean, însă, după ce armenii au devenit creştini, patriarhul nostru a păstrat şi obiceiurile vechi. A legat sărbătorile creştine şi s-a schimbat şi sensul. A dat un sens creştin. Obiceiul este să ne udăm cu apă. Este simbolul curăţării, cum spune şi Iisus Hristos“, a punctat preotul.
 
Vartavar este a treia mare sărbătoare din cele cinci principale ale Bisericii Armene. Conform Evangheliei, Hristos împreună cu apostolii Petru, Iacov şi Ioan au urcat pe muntele Tabor pentru a se ruga. În timpul rugăciunii, Iisus S-a schimbat la faţă înaintea lor: „Faţa Lui a strălucit ca soarele şi hainele i s-au făcut albe ca lumina“ (Matei 17.2, Marcu 9.2, Luca 9.29).
 
„Astăzi, viaţa umană are nevoie de iubirea lui Iisus, pentru reînnoire şi schimbare. Şi ceea ce s-a întâmplat cu Iisus pe muntele Tabor, acelaşi lucru se va întâmpla cu noi, iar noi trebuie să fim asemenea lui Hristos. Şi Hristos va înfăptui acest lucru acest lucru trimiţând sufletul său între noi, schimbând esenţa, natura şi viaţa noastră. Ca creştini armeni, avem nevoie de lumina strălucitoare a lui Dumnezeu, pentru a putea spune, asemenea apostolului Pavel: este bine că încă suntem aici“, a transmis părintele armean enoriaşilor, în timpul slujbei.
 
Una dintre tradiţiile care se păstrează în toate comunităţile armene este stropitul cu apă. Vartavar, în limba armeană, înseamnă trandafir. „Trandafirul, până să înflorească, are numai ţepi, apoi devine boboc, adică nu are nicio frumuseţe la început, dar într-o dimineaţă înfloreşte şi devine cea mai frumoasă floare, adică se schimbă. Tot aşa, în cazul lui Hristos, Iisus este trandafirul de pe muntele Tabor, care la început era boboc asemenea, avea în El lumina Domnului, dar aceasta nu era vizibilă“, a precizat părintele Oshakan Khachatryan. Schimbarea la Faţă, sărbătorită la dată diferită faţă de Armenia  În România, Schimbarea la Faţă se marchează cu o săptămână mai târziu decât în celelalte ţări unde există comunităţi armene. Asta pentru că sărbătoarea de Paşte are loc în aceeaşi zi cu Paştele ortodox român, pe când în celelalte ţări diferă. „În Armenia şi în mai multe ţări unde există comunitate armeană s-a sărbătorit la o săptămână distanţă. Comunitatea armeană din România sărbătoreşte Paştele împreună cu Biserica Ortodoxă Română. A fost o hotărâre veche. Diaspora sărbătoreşte cu Armenia, cu Sfântul Scaun, diferenţa acum a fost de o săptămână. Duminica trecută s-a sărbătorit Vartavar în Armenia“, a explicat părintele.
 
Cei mai bucuroşi au fost copiii din comunitatea armeană din Constanţa, care au venit cu un „arsenal“ impresionant: pistoale cu apă, oale, găleţi şi nelipsitul furtun de apă din curtea lăcaşului de cult. Adulţii şi copiii s-au stropit unii pe ceilalţi ore bune, celor mici fiindu-le pregătite dulciuri şi gustări tradiţionale, pe când adulţii s-au relaxat la umbră cu o cafea armenească. Printre cei prezenţi s-a aflat şi Anaid Tavitian, nelipsită de la evenimentele culturale şi religioase armene.
 

 

 

 

 

 

 

În Bucureşti, comunitatea este mult mai mare, iar udatul cu apă se manifestă şi mai amplu. În Armenia, evenimentul este foarte important, povesteşte preotul Oshakan Khachatryan. Inclusiv maşinile de pompieri stropesc zecile de oameni care ies în stradă cu ocazia acestei sărbători. O bătrână de 79 de ani vine duminică de duminică la biserică  Chiar dacă la eveniment nu au participat foarte multe persoane, mulţi membri ai comunităţii fiind plecaţi cu treburi personale prin ţară, cei prezenţi au fost energici, plini de optimism şi au transmis o stare unică. Vorbim aici şi de o bătrână de 79 de ani, sufletul comunităţii, nelipsită de la slujbele părintelui armean. Locuieşte în Piaţa Chiliei şi are doi copii. Băieţii o mai aduc cu maşina din când în când, dar femeia povesteşte că nu are scuză să lipsească. „Am două prietene cu care discut în fiecare duminică. Ne sunăm pe fix şi mereu mă întreabă dacă merg la biserică, ca să mă aducă cu maşina. Dacă este vremea şi nu pot veni, iau un taxi, căci stau departe, că altfel aş veni pe jos“, spune bătrâna. Zâmbitoare până la urechi, la aproape 80 de ani, nu se lasă intimidată de pericolele vârstei. „Îmi e frică uneori să nu cad iarna când e gheaţă pe jos, dar Dumnezeu are grijă de mine“, a spus femeia. Pe lângă ea, generaţii întregi au împărţit o după-amiază toridă de iulie, aplanată de joaca cu semnificaţie religioasă a pistoalelor de apă.

https://www.ziuaconstanta.ro