Mihai Stepan Cazazian

COMUNICAT DE PRESĂ

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

                   

 

            Arhiepiscopia Bisericii Apostolice Armene din România anunţă că, în zilele de 10-12 august, la Suceava vor avea loc ample manifestări dedicate împlinirii a 500 de ani de la ctitorirea mănăstirii armene Hagigadar din localitate.

            Hagigadarul este loc de pelerinaj continuu de cinci secole, atât pentru armeni, cât şi pentru credincioşii români sau de alte naţionalităţi care aparţin diverselor culte – ortodocşi, catolici etc.

            În ziua de duminică, 12 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, pelerinii urcă în genunchi colina, în vârful căreia se află clădirea mănăstirii cu hramul „Sfânta Născătoare”, pe care o ocolesc de trei ori, închinându-se la fiecare colţ şi punându-şi câte o dorinţă, după care asistă la Sfânta Liturghie.

            Aceasta va fi ţinută anul acesta de Sanctitatea Sa Karekin II, Catolicos şi Patriarh Suprem al tuturor armenilor, însoţit de un sobor de clerici, în frunte cu Înalt Prea Sfinţitul Episcop Datev Hagopian, primat al Diocezei armenilor din România.

            Vor asista oficialităţi din România şi din Republica Armenia, pelerini din lumea întreagă.

            După ceremonia religioasă, pelerinii vor fi invitaţi la agapa tradiţională, în cadrul căreia se serveşte faimoasa „supă de urechiuşe”, preparată din carne de vită, la care se foloseşte „khurut” (diverse verdeţuri uscate şi mirodenii).

 

 Pelerinaj     la        H A G I G A D A R

După marcarea în 2012 a 500 de ani ai tiparului armean în lume, cel de-al doilea prilej de mândrie pentru armeni este aniversarea a 500 de ani de la ctitorirea mănăstirii Hagigadar de la Suceava.

Atunci când, în 1512, pe malurile Mediteranei, la Veneţia, călugărul armean Hagop Meghabard publica prima carte armeană tipărită, într-un alt centru din Europa, în oraşul Suceava din Moldova, care în cronicile armene este cunoscut cu numele de Seciov, doi fraţi negustori de vite din familia armeană Donavak, pe drumul lor spre Viena, înnoptând pe una dintre colinele din apropierea oraşului, au avut un vis minunat, plin de binecuvântarea unui glas de înger coborât din ceruri. Când s-au trezit din vis, cei doi au jurat să construiască o mănăstire în acel loc, jurământ pe car l-au înfăptuit în acelaşi an. Această mănăstire, construită  ca răsplată la îndeplinirea unui jurământ, în scurtă vreme a devenit un loc sfânt de pelerinaj nu numai pentru armenii de pe pământ românesc, ci s-a transformat în sfânt lăcaş al îndeplinirii dorinţelor armenilor din Europa.

„Hagigadar” înseamnă îndeplinirea unor dorinţe, rugăciuni. Poporul armean a conferit numele de Hagigadar unor renumite locuri sfinte, închinate Maicii Domnului, pentru a primi sprijinul Maicii Domnului la îndeplinirea rugăciunilor sale.

În faţa pelerinilor se arată mai întâi crucea de pe mănăstirea înălţată în vârful colinei, drept care poporul numeşte Hagigadarul şi Hacigadar (în armeană haci = cruce), îndeplinirea rugăciunilor fiind atribuită crucii.

Nu este întâmplătoare semnificaţia faptului că mănăstirea Hagigadar a fost ctitorită chiar la Suceava. Suceava este unul dintre cele mai vechi eparhii armene din Europa,care a fost aleasă ca atare prin Hrisovul din 1401 al domnitorului Alexandru cel Bun, eparhie rămasă vreme de câteva sute de ani unul dintre cele mai importante centre care unea armenii din Europa Răsăriteană.

În secolele al XV-lea şi al XVI-lea, în Suceava s-au construit şase biserici şi două mănăstiri armene. Este greu de găsit în toată Europa un alt oraş, unde să fie construite atâtea biserici şi mănăstiri armene şi încă în acele secole.

Acest fapt uluitor are o profundă semnificaţie spirituală. Strămoşii armenilor din Suceava au ajuns aici, parcurgând lungul drum de la Ani (vechea capitală a Armeniei) pe traseul Crimeea-Ucraina-Moldova, şi sunt descendenţi de la Ani, cununa glorioasă a dinastiei Bagratizilor. De aceeea, cunoscutul istoric Suren Kolangian a intitulat-o, într-o valoroasă lucrare a sa, „Suceva – Aniul armenilor”.

Armenii din Suceava au păstrat nu numai amintirea şi conştiinţa faptului vă provin de la Ani, ci şi spiritul construirii de biserici, creând focare ale credinţei armene la Suceava, o miniatură a Aniului, cu cele o mie şi una de biserici ale sale.

Armenii de pretutindeni au sărbătorit recent cei 1500 de ani de la proclamarea Aniului drept capitală a dinastiei Bagratizilor. Cei 500 de ani ai mănăstirii Hagigadar din Suceava sunt o rezonanţă în plus a gloriei Aniului.

Hagigadarul a fost atât de celebru, încât românii l-au numit pur şi simplu Mitocul Armenesc – mănăstirea armeană.

Una dintre importantele momente ale istoriei oraşului Suceava constă în faptul că, înainte de a-şi începe activitatea de cleric, viitorul Patriarh Vasken I (1955-1994) şi-a petrecut cele patruzeci de zile de călugărie la această mănăstire în 1943.

Hagigadarul fiind închinat Maicii Domnului, principalul pelerinaj la mănăstire se face atât de către armeni, cât şi de către români în ziua Adormirii Maicii Domnului.

Hagigadarul mai are o relicvă preţioasă şi sfântă – clopotul mănăstirii Datev (sec. IX-X) din Armenia, pe inscripţia sa apărând anul făuririi lui – 1244. În sunetele acestui clopot, care aminteşte de Ani, se întrepătrund sunetele clopotelor de la mănăstirea din munţii armenilor.

Graţie nobilei donaţii din partea familiei Hagop Kuyumjian, americani originari din România, cât şi din partea autorităţilor române, s-au efectuat lucrări integrale de renovare a mănăstirii Hagigadar. Anul acesta, de ziua Adormirii Maicii Domnului, pe 12 august (la armeni această sărbătoare fiind întotdeuna în duminica cea mai apropiată de 15 august), aici va avea loc o Sfântă Liturghie, ţinută de Sanctitatea Sa Karekin II, Catolicos şi Patriarh Suprem al tuturor armenilor, care va veni de la Sfântul Scaun din Ecimiadzin. Modulaţiile Liturghiei şi sunetele clopotului de la Datev vor anunţa nu numai sfârşitul primilor 500 de ani din istoria Hagigadarului, ci şi începutul următorilor 500 de ani.

Pentru a participa la pelerinajul care se va desfăşura, sub înaltul patronaj al Sanctităţii Sale Karekin II, Catolicos şi Patriarh Suprem al tuturor armenilor, îi invităm pe toţi credincioşii să ia parte, în zilele de 10-12 august, la toate ceremoniile religioase care vor avea loc cu acest prilej la Suceava.

I.P.S. Episcop DATEV HAGOPIAN

Întîistătător al Bisericii Armene din România

 

 

 

 

  •  
  •