Redactor

COMUNICAT DE PRESĂ / MESAJUL E.S. DOMNULUI SERGEY MINASYAN, AMBASADOR EXTRAORDINAR ŞI PLENIPOTENŢIAR AL REPUBLICII ARMENIA ÎN ROMÂNIA CU PRILEJUL ZILEI NAŢIONALE A REPUBLICII ARMENIA

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

La 21 septembrie, Republica Armenia sărbătoreşte Ziua Independenţei. În urmă cu 29 de ani, poporul armean a ales calea referendumului pentru a împlini visul mai multor generaţii de armeni – restabilirea independenţei Armeniei.

Fiind unul dintre popoarele vechi cu o bogată, dar totuşi uneori prea complicată şi tragică istorie, armenii au trecut în ultimele, aproape, trei decenii prin perioade grele; au fost şi războaie, şi blocade, şi dificultăţi de ordin social şi economic, însă în prezent, Armenia priveşte cu încredere spre viitorul său.

Poporul armean – primul care a adoptat creştinismul ca religie de stat încă în anul 301, are şi o experienţă seculară de convieţuire alături de popoarele altor religii şi civilizaţii, inclusiv cu adepţii islamismului, confucianismului, hinduismului, iudaismului ş.a., fiind în acelaşi timp şi o punte de legătură între civilizaţiile europene şi cele orientale. Un rol important în relaţia cu diversele culturi şi religii l-a avut dintotdeauna diaspora armeană împrăştiată în întreaga lume.

Republica Armenia se află în prezent într-o nouă etapă a dezvoltării sale politice, economice, promotorul căreia au fost reformele implementate ca urmare a revoluţiei de catifea din primăvara anului 2018. În ultimii doi ani, Armenia a înregistrat o creştere economică nu doar în raport cu vecinii săi din Caucazul de Sud, ci şi în întreg spaţiu european şi euroasiatic. Din păcate, în 2020, această dezvoltarea economică progresivă a fost încetinită de pandemia globală de COVID-19, care continuă şi în prezent, deşi, totuşi, în Armenia se observă o ameliorare semnificativă a numărului de îmbolnăviri. A crescut numărul persoanelor vindecate, iar măsurile de prevenire şi protecţie se extind.

De asemenea, Armenia este şi un membru important şi responsabil al comunităţii internaţionale, având un rol semnificativ în cadrul organizaţiilor internaţionale şi regionale din care face parte sau în cadrul cărora este un observator activ, precum: ONU, OSCE, Consiliul Europei, Organizaţia Internaţională a Francofoniei etc.

Direcţia prioritară a politicii externe a Republicii Armenia este îndreptată spre interacţiunea cu structurile şi organizaţiile, care au un rol important pe continentul european.

Interacţiunea cu Uniunea Europeană, în acest sens, este primordială, mai ales în cadrul Acordului de Parteneriat Consolidat şi Cuprinzător (CEPA) cu UE, semnat în 2017, al cărui proces de ratificare a fost practic finalizat. Obiectivul CEPA este de a intensifica parteneriatul politic şi economic cuprinzător şi cooperarea dintre UE şi Armenia, pe baza unor valori comune şi a unor legături strânse, inclusiv printr-o participare sporită a Republicii Armenia la politicile, programele şi agenţiile Uniunii Europene. Acesta creează un cadru solid, propice pentru consolidarea dialogului politic în toate domeniile de interes reciproc, promovând dezvoltarea unor relaţii politice strânse.

CEPA stabileşte principii şi obiective generale pentru relaţia dintre UE şi Armenia şi creează o structură instituţională pentru punerea în aplicare a acordului.

În egală măsură, trebuie să menţionăm faptul că Armenia apreciază foarte mult sprijinul României, care este practic o cale de acces din punct de vedere politic, economic şi umanitar spre spaţiul european şi sperăm că proiectele din domeniul comunicaţiilor vor apropia şi mai mult Armenia de România.

Urmărim cu toţii felul în care România, ca şi lumea întreagă se luptă cu pandemia de COVID-19, iar eforturile instituţiilor statului sunt de admirat. Dincolo de această situaţie atât de complicată, apreciem în mod deosebit efortul României de a acorda ajutor umanitar Armeniei (acţiune aflată acum în proces de desfăşurare), fapt pentru care suntem profund recunoscători.

O importanţă majoră pentru Armenia o are şi cooperarea multilaterală cu organizaţii, precum cele care activează în domeniul securităţii spaţiului european, ca NATO şi OSCE.

La fel de importantă pentru Armenia este şi cooperarea în plan economic, politic şi cel al securităţii cu partenerii şi aliaţii săi din spaţiul euroasiatic, în cadrul Uniunii Euroasiatice, a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă şi altor structuri şi organizaţii.

Armenia are profunde relaţii de prietenie seculară cu vecinii săi, Georgia şi Republica Islamică Iran, dar şi relaţiile tradiţionale cu lumea araba şi Israel sunt parte componentă a politicii Armeniei în Orientul Apropiat şi un factor important al siguranţei regionale.

Din păcate, paginile tragice ale istoriei, în special Genocidul din 1915 săvârşit în Imperiul Otoman şi continua negare a acestui fapt istoric de către statul care se consideră moştenitor sau sprijinirea fără echivoc a politicii agresive duse împotriva Armeniei şi Nagorno-Karabakhului, prin amenintările directe adresate Armeniei şi armenilor din partea statului vecin, în acelaşi spirit în care se întâmplă în ţările UE sau în Mediterana de Est – reprezintă o ameninţare serioasă pentru securitatea regională, inclusiv în ceea ce ţine de nesoluţionarea conflictului din Nagorno-Karabakh.

O provocare importantă pentru siguranţa din Caucazul de Sud şi regiunile adiacente este nesoluţionarea continuă a conflictului din Nagorno-Karabakh, care este îngreunată de ameninţările militare venite din partea statului vecin. O dovadă elocventă în acest sens fiind recenta escaladare de la graniţa armeano-azeră din iulie a.c. Cu toate acestea, Armenia a fost mereu adepta soluţionării doar pe cale paşnică a conflictului din Nagorno-Karabakh, în cadrul eforturilor mediatoare ale celor 3 co-preşedinţi ai grupului de la Minsk al OSCE (SUA, Franţa, Rusia). Formatul co-preşedinţilor grupului de la Minsk al OSCE rămâne în continuare singura platformă legitimă, efortul căreia este susţinut fără echivoc de UE şi toate ţările membre, inclusiv de România.

Din punct de vedere istoric, legăturile noastre cu România au avut dintotdeauna o însemnătate aparte, iar comunitatea armeană este o importantă punte de legătură în acest sens. România găzduieşte una dintre cele mai vechi comunităţi armene din Europa, cu un bogat patrimoniu şi o contribuţie considerabilă la dezvoltarea ţării. Drept pentru care, trebuie menţionat şi faptul că în România, începând din 2019, ziua de 12 octombrie a fost declarată drept Zi a limbi, alfabetului şi culturii armene, având în vedere că în această zi sunt sărbătoriţi primii creatori de cultură armeană, care au scris în limba armeană, utilizând alfabetul armean, unul dintre cele mai vechi din lume, creat în anul 405.

În egală măsură, în acest an, avem plăcerea să adresăm felicitări Uniunii Armenilor din România şi conducerii acesteia, în persoana preşedintelui, domnului deputat Varujan Vosganian şi a vicepreşedintelui, domnului deputat Varujan Pambuccian, liderul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la reînfiinţarea UAR. Şi nu este deloc întâmplător faptul că Uniunea Armenilor a fost reînfiinţată în decembrie 1989, imediat după revoluţia română.

Credem în continuitatea relaţiilor armeano-române, iar cea mai importantă punte de legătură o reprezintă comunitatea armeană.

  •  
  •