Mihai Stepan Cazazian

COMENTARIU / NODUL ARȚAKH-IAN

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Metastaza soroșismului a învăluit rămășițele URSS-ului devorându-le metodic ca un octopus vorace. Divide et impera e un dicton politic dar acum e vorba de un dicton biologic: marunțește si înghite. Vestul si sudul fostei șesimi a omenirii este inflamat: Ukraina, Belarus, Georgia. Fostele țări de sub mantia sovietică stau acum de partea opusa a baricadei. Spațiul transcaspic (Turkmenistan, Kazahstan etc) se desprinde de politicienii formați la școala prorusă si virează spre vest. Țările baltice au adoptat și ele o poziție provestică. India si China sunt prea mari ca să se gândeasca prea mult la Rusia, Submarinele americane mișună în tot oceanul înghețat de nord cu privirile ațintite spre coastele nordice ale Rusiei. Ieșirea din Marea Chinei e păzită de flota americană. Dar în interior? Cecenia, Ingușetia etc se foiesc și ele. Statele Unite deci și-au făcut temele. Victoria Karabaghului și armistițiul din 1994 a avut loc în momentul în care Azerbadjanul era încă slab numeric, economic si militar. Până azi el a avut timp să se doteze cu tehnică militară mai multă și mai modernă. Armenia a făcut și ea pași în această direcție dar mai mici. Militarii ei însă sunt mai combativi decât cei instruiți de Baku. Dovada e că azerii simt nevoia să aducă mercenari. Deci acum echilibrul de forțe e altul.
    Din cele arătate la început putem deduce de unde se trage atitudinea șovăielnică a Kremlinului. Actualul război nu e între Armenia si Azerbaidjan, care acum joacă umilul rol de subunitate militară condusă de Erdogan, ci între Turcia (țără NATO) si Armenia. Adevăratul scop nu e (doar) cucerirea Armeniei ci a întregului Caucaz unde Turcia vrea să se instaleze ca influență și baze militate (acesta e obiectivul misiunii imediate) în vederea pasului următor, Caucazul de Nord. Bref, eliminarea Rusiei din Caucaz, anularea tratatului de la Turkmanceai de acum 200 de ani, prin care Rusia scotea Persia din zonă instalându-se ea ca putere imperială ce era în acea vreme.
    Or dacă Rusia ezită să reglementeze treburile din Caucazul de Sud, o vor face alții. Și Erdogan chiar asta dorește. Aprecierea rece a relațiilor dintre Turcia si Rusia exprimată de Lavrov permite o asemenea ipoteză. Am putea bănui că Rusia lasă Turcia să pătrundă în Caucazul de Sud pentru ca apoi să o aducă la remorca sa ca un întreg cu Caucaz cu tot. Kremlinul a mizat pe pârghiile energetice, furnituri militare si economice. Se pare însă că toți care au treburi prin Orient nu pricep o iotă din mentalitatea orientală. Americanii s-au fript si nu mai joacă tare în Irak, Siria etc. Socoteala Kremlinului ca să aducă o Turcie puternică la remorca sa ar putea fi eronată. Programul energetic turcesc în problema gazelor naturale din Marea Neagră și Mediterana, reduce drastic importanța south-stream-ului care nu se știe dacă va mai fi finalizat, și chiar și în acest caz nu va mai juca un rol de pârghie politică. Convenția de la Montreaux din 1936 privind regimul strâmtorilor va fi anulată de facto, prin construirea canalului Marea Neagra-Mediterana.    Deciziile Moscovei sunt dificile si Ankara a mirosit momentul în care să se rațoiască în Caucaz. Ea a adulmecat un ușor vid politic pe care se grăbește să-l umple cu anticipație.
Rămâne de văzut dacă Kremlinul vrea și poate să arunce e privire în viitor și mai ales daca are mijloacele să o facă.  Și Armenia? Ea, ca și altă dată, joacă rolul de monedă de schimb. Dar dacă a pierdut la Berlin în 1878, la Brest-Litovsk în 1918, în 1920 la Tratatul de la Kars, în 1923 la Versailles (neaplicându-se Tratatul de la Sevres din 1920), acum este un moment crucial în care pârghiile diplomatice dublate de deciziile de pe front și sprijinul diasporei trebuie sa fie decisiv. Abnegația și  vitejia tinerilor ostași armeni care se aruncă în luptă însuflețiți de un ideal măreț și un patriotism pe care o parte din noi l-am redus la idei nostalgice, merită un respect tradus într-un efort comun imediat  așezat pe o credință nestrămutată în victorie.

ARPIAR   S.

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *