Mihai Stepan Cazazian

Comemorarea lui Harutiun Khîntirian, primul consul al Armeniei în România

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page

2 martie este sărbătorită în Armenia ca Ziua Diplomației Armene. Cu această ocazie Ambasada Armeniei de la București a ținut să readucă în prim plan figura lui Harutiun Khîntirian*(1870-1959), primul  consul general al Armeniei în România.

Din cauza vremii nefavorabile slujba de parastas, ce urma să aibă loc la mormîntul lui H. Khîntirian, aflat în  Cimitirul Armenesc din București a fost oficiată la Catedrala Armeană de către  PS Episcop Datev Hagopian împreună cu preot  Oshakan Khachatryan  în prezența ES Sergey Minasian, ambasador al Republicii Armenia în România, consul Ashot Grigorian și deputat Varujan Vosganian, președinte al U.A.R. Apoi au fost depuse, simbolic, coroane de flori la Monumentul genocidului, din partea Ambasadei, Arhiepiscopiei Armene și Uniunii Armenilor, iar ulterior acestea  au fost trasportate  la mormîntul din Cimitirul Armenesc.

După amiază, Ambasada Armeniei la București a organizat o  recepție la care au participat membri ai misiunilor diplomatice acreditate la București  și membri ai comunității armene.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

*KHÎNTIRIAN  Harutiun  Scriitor, publicist erudit, fondator de publicații în limba armeană; primul consul general al Armeniei în Româ­nia. S-a născut la Constan­tinopol (8 decembrie 1870). După ce parcurge etapele învă­țământului primar și liceal se înscrie la Institutul „Ghe­tronagan”, unde devine coleg cu poetul Arșag Ciobanian, poet și mare animator al lite­raturii armene. Arșag Cioba­nian a vizitat România în anul 1933, la invitația profesorului N. Iorga, cu care prilej a ținut o seamă de prelegeri despre cultura armeană. Harutiun Khintirian se stabilește în Ro­mânia, mai întâi la Galați, apoi la Constanța (1896), ca în cele din urmă să devină funcționar în București, la So­cietatea de asigurări „Națio­nala”. În 1918, după încheie­rea ostilităților militare, H. K. fondează Uniunea Armenilor din România, devenind și pri­mul ei președinte. În această calitate, având sprijinul auto­rităților române, H. K. elibe­rează pe numele Uniunii, „Bu­letine de naționalitate” tuturor refugiaților armeni, supravie­țuitori ai masacrelor otomane. În aceeași perioadă, guvernul Armeniei propune României înființarea unui consulat ge­neral și numirea lui Harutiun Khintirian în funcția de prim consul general în București, începând cu data de 1 ianua­rie 1922. Se mai înființează și două subconsulate la Cons­tanța (vice consul Givan Altu­nian) și la Galați (vice consul Simion Kehaian). Între anii 1933-34, Harutiun Khintirian editează în București o publicație bilunară în limba ar­mea­nă, cu caracter satiric, intitulată „Knaper” (Som­ni­ferul), iar tipografia „Hai Mamul” îi tipărește o culegere de fabule. În colaborare cu prozatorul și poetul Eduard Kolangian, H. K. scrie două comedii: „Bănu­i­torul” și „După 100 de ani”. Perso­nalitate marcantă a lite­raturii armene din acea vre­me, H. K. este primul tălmăcitor fidel în limba armeană a fa­bulelor lui La Fontaine și a poeziei eminesciene. Publică în „Alma­nahul armenilor din diaspora” (1941), traducerea poeziei „Mor­tua est” de Mihai Emi­nes­cu. La vârsta de 89 de ani, Harutiun Khintirian se stinge din viață (1959) și, es­te în­mormântat la cimitirul ar­menesc din București. Prin bună­voința fiicei sale, Satenic Bul­găr-Khintirian și a istorio­grafului Suren Kolangian, bogata arhivă a primului consul general al Armeniei în România a fost donată Bi­bliotecii Casei culturale ar­mene din Bucu­rești.

(din Dicționarul Figuri de armeni din România de Arșag Bogdan Căuș)