Elena Ciobanyan

COMEMORAREA GENOCIDULUI ARMEAN ÎN TURCIA?

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

305793_392025640911989_1838758458_n

Armenii din toată lumea, au comemorat pe 24 aprilie, 98  de ani de la declanșarea Genocidului armean, când masacrele şi deportatea în masă a armenilor a avut loc la ordinul autorităților Imperiului Otoman. În urma acțiunilor brutale au murit mai mult de 1,5 milioane de oameni.

Ceremonii de comemorare au loc în aproape toate țările din lume, unde există armeni. Dimineața devreme pe 24 aprilie zeci de mii de oameni s-au îndreptat spre  Memorialul de la Tsitsernakaberd. La comemorarea au participat reprezentanţi din Diaspora, care vin în Armenia special pentru această zi, dar şi preşedintele Armeniei împreună cu soţia sa, elita politică şi religioasă, miniștrii, parlamentarii, liderii militari ai țării, diplomații acreditați în Armenia, reprezentanții ai ONG-urilor şi alţii.

În timpul Primului Război Mondial autoritățile turcești au folosit ca pretext simpatia armenilor faţă de Rusia pentru a declara întreaga populație armeană ca inamicul intern al țării. Evenimentele din perioada de 1915 -1923 au fost evaluate de către mulți istorici ca ucidere în masă, genocid, cu sprijinul statului.

Genocidul au recunoscut multe state. Primul a fost Uruguay în 1965, după aceea Rusia, Franța, Italia, Germania, Olanda, Belgia, Polonia, Lituania, Slovacia, Elveția, Suedia, Grecia, Cipru, Liban, Canada, Venezuela, Argentina, 42 state ale Statelor Unite ale Americii, precum şi Vatican, Parlamentul European şi Uniunea Mondială Biserica.

Referitor la comemorarea Genocidului, iată ce scrie analistul politic, directorul centrului de studii regionale (RSC), Richard Girakosyan:

˝Nu mă aşteptam să mă aflu în Turcia pe 24 aprilie. Mi s-a părut imposibil şi neverosimil faptul, că în Turcia putea fi avut loc comemorarea Genocidului armean. Cu toate acestea, pe 24 aprilie organizațiile societății civile din Turcia DürDe! (Spune stop rasismului și naționalismul) şi Asociaţia pentru Drepturile Omului au organizat într-un mod îndrăzneţ comemorările de 24 aprilie în sprijinul recunoașterii genocidului armean. În ceea ce priveşte această 24 aprilie, are atât o semnificație mai profundă, cât şi un context mai larg. Înțelesul profund constă în faptul, că 24 aprilie nu mai este doar o “problemă armenească” pentru Turcia, ci şi problema Turciei, pentru că aceasta denotă o luptă profundă pentru democrație, toleranță și drepturile omului în Turcia. Aceasta implică, de asemenea, o luptă de a se ocupa de toate aspectele legate de trecutul Turciei, nu numai pentru victimele sau autorii crimei, dar şi pentru martorii. Este de asemenea vorba despre acei curajoși din trecutul Turciei, care au îndrăznit să salveze armenii. Această 24 aprilie este dotat şi cu un context mai larg pentru viitorul Turciei în sine. Este o adevărată povară de negare. În același timp, există şi o luptă profundă în derulare în Turcia, care înseamnă redefinirea identităţii turce pentru a se confrunta cu un trecut dureros, în scopul de a construi un viitor mai bun. Pe de o parte, se află o mică, dar semnificativă mișcare a grupurilor şi intelectualilor ai societății civile turce, provocând tabuurile şi combatând narațiunile rigide ale istoriei Turciei. Cei care le opun sunt naționaliști, a căror insecuritate din ce în ce mai evidentă se bazează pe negarea colectivă şi denaturarea identității şi istoriei. Dar este încă neclar în ce direcţie va apărea Turcia şi care parte va avea success…˝. Cu toate acestea, scrie analistul, tendinţele sunt pline de speranţă, evident de cât de departe societatea turcă a ajuns deja pentru a face faţă de trecut. Pasul în acest sens poate fi foarte lent, uneori chiar şi dureros incomplet, însă progresul înregistrat până acum este de necontestat.

Elena Chobanyan

youtube

  •  
  •