Mihai Stepan Cazazian

CLUJ / Grădinile Paradisului…cu covoare armeneşti

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page

Clujenii au mai avut prilejul să admire covoarele armeneşti din colecţia Uniunii Armenilor din România, sucursala Cluj, atât la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cu prilejul Zilelor  Armene, ediţia 2013,  cât şi la sediul sucursalei. De data aceasta, superbele covoare orientale şi-au găsit un decor cum nu se poate mai potrivit în ambianţa familială a Fundaţiei Doina şi Octavian Cosman. Cei care au păşit pragul expoziţiei, pentru a participa la vernisajul din în 1 martie 2018 – într-un Cluj hibernal, pe un ger ca de Bobotează – au fost întâmpinaţi de minunatele covoare expuse şi iluminate cu multă pricepere. Moliciunea şi culorile calde, motivele geometrice florale şi zoomorfe, confirmau cu prisosinţă genericul expoziţiei: Grădinile Paradisului. Covoarele cu motive armeneşti, completate de cele din Persia şi de pe alte tărâmuri asiatice – făcând parte din colecţia UAR Cluj şi colecţia personală a lui Bedros Krucian – au fost alese cu multă pricepere şi exigenţă, fiind selectate doar covoarele executate manual şi având motive autentice.

Bedros Krucian

dr. Doina Cosman ( în mijloc)

vorbeste Karen Sebeși

 

Fundaţia „Doina şi Octavian Cosman”, înfiinţată în 2016, a organizat câteva evenimente de mare rafinament, oferind clujenilor, primul spaţiu expoziţional familial, ai cărui amfitrioni sunt: Dr. Doina Cosman, cunoscut medic psihiatru şi profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Octavian Cosman, binecunoscut şi apreciat pictor clujean şi fiicele lor Teodora, pictoriţă şi graficiană, şi Ioana, doctor în istorie. După cum a spus dr. Doina Cosman, cu prilejul vernisajului, este prima oară când, în casa primitoare a fundaţiei, a fost invitată o comunitate întreagă, pentru a-şi prezenta istoria şi cultura. Alegerea a fost influenţată atât de pasiunea gazdei pentru covoare, cât şi de dorinţa de a promova interculturalitatea din Clujul multicultural şi multiconfesional. Karen Attila Sebeși, preşedintele UAR, sucursala Cluj, a subliniat importanţa evenimentului şi prin câteva versuri emblematice din poemul Poporului meu, de Paruyr Sevak. Anna Steib, secretar al UAR, sucursala Cluj, a prezentat o sinteză a istoriei armenilor transilvăneni, iar Bedros Krucian – descendentul unor covorari de seamă, refugiaţi la Gherla, după genocidul armean – a vorbit despre covoarele expuse. Bedros Krucian a deprins meşteşugul covorarilor în familie, iar apoi a lucrat decenii de-a rândul în atelierele – de astă dată de stat – din Gherla şi împrejurimi, unde se confecţionau manual covoare foarte preţioase, pentru export. Din păcate astăzi, în această regiune, nu se mai confecţionează covoare orientale.  Vernisajul a fost completat de o selecţie de poezii din literatura armeană, recitată de actriţa Elena Ivanca, de la Teatrul Naţional din Cluj şi de Dansul Miresei, interpretat cu graţie, de Tania Varduca. Apoi doritorii de informaţii mai detaliate s-au grupat în jurul lui Bedros Krucian care a explicat calităţile şi trăsăturile specifice ale covoarelor din expoziţie. În final publicul a avut prilejul să guste din specialităţile armeneşti şi alte bunătăţi oferite de organizatorii acestui eveniment frumos şi instructiv.

Andrea Ghiţă

actriţa Elena Ivanca recită din lirica armeană

 

Karen Attila Sebesi și Bedros Krucian

dansează Tania Varduca