Mihai Stepan Cazazian

Cina din ajunul Paștelui- mâncăruri

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

chorag-for-easter

  • In după-amiaza Sâmbetei Mari, este necesar să se pregătească „Cina de ajun pascal” dedicată celor ce-au ținut post in perioada „Postului Mare”. Pentru masa din „ Ajunul Paștelui”, conform canoanelor Bisericii Armene, ne sunt permise să mâncăm, după Liturghia de Ajun, celor ce se impărtăşesc,  următoarele feluri de mâncare: ouă roșii, produse din ouă, peşte si produse din peşte, lactate (lapte, iaurt, brânzeturi, smântână) şi de asemenea verdețuri. Este permis si consumul de vin şi sucuri.
  • Este de dorit, în tradițiile armenești, ca la slujba de Paște, credincioșii să aducă cu ei ouă roșii care vor fi sfințite de preoți înainte de a fi consumate. După Sfânta Liturghie se cântă  „Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând”….
  • Masa de Paşte
  • Cu acest prilej, creștinii pregătesc mâncăruri tradiționale. Pe masa de Paște, se vor găsi ouă fierte şi vopsite în roşu. Ouăle se vopsesc artistic in culori vii. Pentru
  • vopsirea acestora se pot folosi foiţe de ceapă, iar în Ucraina se folosește şi ceară.
  • Foarte mulți creștini pregătesc doar ouă roșii, care semnifică sângele vărsat de Domnul Iisus pentru păcatele omenirii. Armenii din Iran au pe masă „basga”- o farfurie pe care sunt aranjate ouăle vopsite. Protestanții creștini acceptă şi folosesc şi ouăle de ciocolată.
  • In noaptea premergătoare duminicii Paștelui, pe masa armenească se găsesc: peşte, pilaf cu stafide şi vin. Pilaful cu stafide semnifică credincioșii iar vinul sângele lui Iisus.
  • Armenii din Iran au pe masa de Ajun Pascal peşte afumat, pilaf şi uneori gem de prune. Pe o bucată de azima se toarnă vin. Azima semnifică trupul lui Iisus iar vinul sângele Lui ca la „Cina cea de Taina”.
  • In duminica Paștelui tinerii si vârstnicii se strâng in curtea bisericii si ciocnesc ouăle vopsite.  Al cui ou rămâne necrăpat, câștiga, iar acesta primește oul crăpat de la cel care a pierdut.
  • Paștele semnifica despărțirea, indepartarea de păcate si întoarcere către Dumnezeu. Acestea sunt relatate atât in  Noul cat si in Vechiul Testament, fiind considerate ca o eliberare spre mântuire.
  •  In Vechiul Testament, evreii prin grija lui Dumnezeu si indrumarea Profetului Moise au trecut Marea Rosie fiind eliberati din robia egipteana si de mânia regelui Faraon si au calatorit pana au ajuns in tara Fagaduintei.
  •  In Noul Testament sunt prezentate invierea lui Hristos si invingerea mortii. Fiul lui Dumnezeu ca miel al Lui,  si-a varsat sangele nevinovat pentru pacatul omenesc. Iisus pentru pacatele nostre a murit iar cu Sfantul Lui sange ne-a sters pacatele noastre, iar noi in numele Lui avem viata veșnica.
  • La sărbătoarea de Paște credincioşii vopsesc ouă care le dau spre sfintire preotilor, apoi le mananca sau le daruiesc altora.
  • Ouăle semnifica învierea si începutul Noii Vieți, iar culoarea roșie semnifica Răstignirea lui Iisus, sângele dătător de viața care s-a vărsat pentru mântuirea noastră.
  • Sfântul Grigore Datevati ne explică despre vopsitul ouălelor în roşu: „Numai la Paște se vopsesc ouăle, deoarece oul este lumea, coaja este cerul, albuşul este apa, iar gălbenuşul este pământul. Luând oul roşu în mâinile noastre ne mărturisim mântuirea.” In ziua de Paște credinciosii se salută între ei (până la Inaltare) cu salutul „Hristos a inviat!” şi se răspunde „ Binecuvântată este Invierea lui Hristos” (Adevarat a inviat).
  •  Preotul Asorig Garabedian
  •  Traducere de preot Radu Holca

 

  •  
  •