Elena Ciobanyan

Chiar şi cel mai plăcut sunet poate afecta sănătatea. Psihoterapeutul Mihrdat Madatyan despre zgomot şi sunet.

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

            Fiecare cuvânt este constituit din sunete, care-şi au propria vibrație și amplitudine. Despre acesta știau medicii din lumea antică, care vindecau oamenii prin exprimarea unor sunete sau cuvinte specifice. Medicul antic grec, Asclepius, vindeca multe boli ale sistemului nervos prin cuvinte (rostite cu voce tare), iar Pitagora prin adevărate compoziţii muzicale (care erau suprapuse pe citate din Homer). Iată ce spunea gânditorul antic: <Uneori chiar inventam cântece pentru a trezi sufletul „adormit” al fiinţei umane>.

Mulţi experţi spun, că, de pildă, sunetul „KH I I I I” influenţează pozitiv coloana vertebrală și sistemul endocrin, echilibrând temperatura corpului, sunetul îndelungat „S S S S”  poate recupera funcţia plămânilor, sunetul „KH O O O U” regularizează activitatea inimii, „I M”-ul protejează şi curăţă organizmul, „I”-ul reglează creierul şi ochii, sunetul „O” reglează respiraţia, iar „U”-ul  – abdomenul. Desigur, lista poate continua.

Potrivit psihoterapeutului armean Mihrdat Madatyan în psihologie există o ramură numită „psiho-acustică”, ce studiază caracteristicile fiziologice și psihologice ale sunetului percepute de om. „Faptul că sunetul reprezintă nişte fluctuații ale moleculelor de aer de o anumită amplitudine, care intră în rezonanţă cu timpanul ajutându-ne să-l percepem, putem presupune că  sunetele sunt frecvențe, care-l calmează pe om sau, dimpotrivă, îl fac mai agresiv şi irascibil. De exemplu, sunetele de frecvență joasă, 15–40 Hz, îl activează pe om, deoarece corespund cu diapazonul “beta” al frecvenţelor din creier”, – a declarat specialistul.

La întrebările „ce reprezintă zgomotul, şi cum îl influenţează pe om?”  psihoterapeutul  a răspuns că zgomotele sunt sunete de un spectru de frecvență continuă. „Numeroasele studii ştiinţifice au arătat, că zgomotele cu o durată îndelungată au un impact negativ asupra sănătăţii omului. Pe lângă toate acestea, există o dependență inversă între nivelul de zgomot urban și progresul elevilor”, – a menţionat M. Madatyan, adăugând că sunetul cu o intensitate de 75 decibel reduce presiunea arterială şi creşte sensibilitatea auzului, iar cele de o înaltă  frecvenţă, să zicem 80 decibel, duce la o creștere semnificativă a tensiunii arteriale,  oboseală şi declin rapid în capacitatea de muncă. Însă efectul unei astfel de zgomot prelungit poate provoca tulburări de auz, ulcer și surditate.

Studiile făcute recent de psihologi europeni au arătat că durata chiar și celui mai plăcut sunet nu trebuie să depășească o anumită perioadă de timp. “Fiecărei persoane îi plac unele sunete. De pildă,  sunetul băuturilor alcoolice în momentul umplerii în pahar, cu o durată de 5 secunde, deschide apetitul de mâncare; ciripitul păsărilor dimineața, cu o durată de 10 minute, este cel mai bun deşteptător pentru mulţi; torsul, miorcăitul pisicilor de câteva minute generează un sentiment de confort şi relaxare, înfluenţând într-un mod pozitiv  organele interne ale omului. Deşi, sunetele prelungite pot irita un om, – a explicat specialistul continuând, că sunetele răpăitului ploii şi crănţăitul lemnului arzător (de câteva ore) generează o stare de romantism, ușor irațională; crănţăitul zăpezii (mai puțin de un minut) amintește de o iarnă, în special, de plimbări romantice de noapte; iar râsul de câteva secunde creşte dispoziţia fiecărei persoane. Totuşi, excesul râsului poate avea o consecinţă negativă asupra organismului uman.

La sfârşitul conversaţiei l-am întrebat pe Mihrdat Madatyan dacă medicina secolului XXI foloseşte tratamentul prin sunete. Răspunsul a fost: <În prezent,  noi  folosim conceptul de “mașină mintală”,  adică prin intermediul receptorilor de percepţia senzorială – timpanele şi pupilele – putem induce unele fluctuații de frecvență ce reglează starea psihologică a pacientului >.  În acest mod  specialiştii pot crea o stare de relaxare a pacienților, le pot ridica moralul şi creşte concentraţia, capacitatea de muncă sau îi pot  scoate dintr-o stare depresivă.

Fiecare temă, ca şi tema aceasta, aduce cu sine dezbateri (uneori chiar conflicte interrelaţionale), asupra cărora fiecare specialist sau om de ştiinţă îşi exprimă propria părere, adesea contradictorie. Însă, în realitate, ei pot discuta de acelaşi lucru, numai că din  puncte de vedere diferite.

Elena Ciobanyan

 

 

  •  
  •  

One Response to Chiar şi cel mai plăcut sunet poate afecta sănătatea. Psihoterapeutul Mihrdat Madatyan despre zgomot şi sunet.

  1. Mihrdat Madatyan December 17, 2012 at 11:50 pm

    Ma puteti contacta:
    în rus? – http://www.psyarmenia.com
    în armean? – http://www.psyhelp.am
    Mul?umiri
    Salutari Mihrdat Madatyan
    (+374)91 471134