Tiberiu Cosovan

Centenarul Genocidului Armean comemorat la Suceava

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

Centenar 1

Uniunea Armenilor din România – Filiala Suceava împreună cu Parohia Armeană Suceava au organizat duminică o manifestare comemorativă pentru a marca un veac de la Genocidul Împotriva Armenilor (1915 – 2015).

 

Slujbă de pomenire şi moment de reculegere în memoria celor cca. 1,5 milioane de victime

Membrii comunităţii armene din Suceava s-au reunit mai întâi la Biserica Sf. Cruce, unde preotul paroh Torkom Mandalian a oficiat o slubă de pomenire pentru sufletele armenilor nevinovaţi, victime ale sistemului opresiv otoman care-a săvârşit Marea Crimă (Medz Yeghern) împotriva poporului armean.

Manifestarea, organizată în întâmpinarea zilei de 24 aprilie (zi în care armenii din întreaga lume comemorează victimele Genocidului Împotriva Armenilor) a continuat cu vernisajul expoziţiei documentare cu genericul „Genocidul Armenilor văzut în presa vremii din Bucovina (1916-1920)”, realizată de profesorul şi arhivistul Corina Derla, expoziţie etalată în localul Şcolii Armeneşti, care găzduieşe în prezent nucleul unui muzeu al comunităţii armene din Suceava.

După salutul de bun venit adresat de dr. Ioan Foit, preşedintele Uniunii Armenilor din România – Filiala Suceava (care a distribuit tuturor participanţilor insigne cu floarea de nu-mă-uita, emblema  oficială a Centenarului Genocidului Împotriva Armenilor, floare care reprezintă simbolic trecutul, prezentul, viitorul şi eternitatea comunităţilor armeneşti din întreaga lume), s-a păstrat – la propunerea preotul paroh Torkom Mandalian – un moment de reculegere în memoria celor cca. 1,5 milioane de victime.

 

Moment de lectură, proiecţie power-point şi expoziţie de documente

Centenar 5Prof. Corina Derla, care a fost moderatoarea întrunirii, a pregătit apoi (integrând astfel activitatea de la Suceava suitei de manifestări organizate cu prilejul Zilei mondiale a lecturii pentru omagierea victimelor genocidului / 21 aprilie) un moment de lectură tematică.

Au citit Sorin Foit, preotul paroh Torkom Mandalian, copiii Sergiu Abălaşei, Georgiana Huţuleac şi Dicran Mandalian, iar Daniela Foit a prezentat o proiecţie power-point despre Genocidul Armean.

S-au citit poeme despre suferinţele armenilor, fragmente din „Cartea şoaptelor”, de Varujan Vosganian (o carte despre care autorul scrie, în ultimul capitol, că „nu este o cronică a lucrurilor trăite ori închipuite, ci a lucrurilor mărturisite”) şi s-a vorbit despre romanul lui Franz Werfel „Cele patruzeci de zile de pe Musa Dagh”, carte care i-a adus autorului consacrarea internaţională şi a devenit un best-seller al anilor ’30 (carte publicată în traducere românească de Editura Ararat).

Expoziţia prezentată de prof. Corina Derla a adus în atenţie o serie de documente referitoare la Genocidul Armenilor, care au apărut în presa vremii din Bucovina. Este vorba de extrase din „Czernowitzer Allgemeine Zeitung” şi „Czernowitzer Tagblatt”, publicaţii pe care Corina Derla le-a cercetat în arhivele din Ucraina, dar şi documente din Fondul Comunităţii Armeneşti păstrat de Serviciul Suceava al Arhivelor Naţionale.

 

Dramele unor supravieţuitori ai Genocidului Armean

Documentele prezentate reflectă modul în care erau privite în epocă persecuţiile împotriva armenilor din Imperiul Otoman. Sunt reproduse relatări cu privire la „Masacrul din Mesopotamia” (telegrame transmise de la Constantinopol despre asedierea oraşului Erzerum), depeşe de pe frontul caucazian, este expus – în fotocopie – un raport al armatei otomane din data de 2 august 1916, dar şi  Apelul delegaţiei armene din Paris către întreaga naţiune armeană, din anul 1919, apel difuzat către toate comunităţile armeneşti din Europa. Un document care atestă preocuparea Comunităţii Armeneşti din Suceava pentru soarta armenilor din Imperiul Otoman este memoriul de protest semnat de cei mai importanţi membri din oraş.

Preotul paroh Torkom Mandalian a istorisit lângă portretul bunicii sale, prezvitera Araxi Mandalian (1899 – 1979), soţia protoiereului iconom stavrofor Knel Mandalian (1885-1970), supravieţuitori ai Genocidului Armean, cum şi-a revăzut aceasta sora (de care a fost despărţită de evenimentele din epocă) după 50 de ani.

Centenar 3

 

 „Mai importantă decât moartea, şi, deci decât viaţa, e memoria”

Aş încheia acestă relatare despre cum a fost celebrat Centenarul Genocidului Împotriva Armenilor menţionând faptul semnalat de dr. Ioan Foit, preşedintele filialei locale a Uniunii Armenilor din România, cum că duminică, pe parcursul desfăşurării manifestării de la Suceava, a plouat, a nins şi a strălucit soarele deopotrivă.

S-au perindat anotimpurile şi s-a scurs un secol de la marea tragedie a poporului armean.

Şi l-aş cita la final pe Varujan Vosganian, care, cu gândul la bunicul său, Garabeth, scrie în „Cartea şoaptelor” că „mai importantă decât moartea, şi, deci, decât viaţa, e memoria”.

Tiberiu COSOVAN

 

  •  
  •