Andreea Barbu

CENTENAR U.A.R. / “Fiecare armean este un brand, o valoare unică și de aceea ne mândrim cu membri noștri ” – Interviu cu VARUJAN VOSGANIAN, președintele Uniunii Armenilor din România, deputat ALDE, scriitor

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

– În 2019, Uniunea Armenilor din România aniversează o sută de ani de la înființare. Când s-a constituit această organizatie și care era obiectivul ei principal?

– În 1919, supraviețuitorii Genocidului împotriva armenilor din Imperiul Otoman se îndreptau pe mare către Constanța, către Varna și către alte porturi, solicitând azil politic. În aceste condiții, reprezentanții comunității armene au solicitat guvernului României condus atunci de Ionel Brătianu să permită armenilor, deja apatrizi, să intre pe teritoriul României. Guvernul a cerut la acea dată comunității noaste să-și asume responsabilitatea pentru acești oameni, solicitând înființarea unei organizații care să garanteze integrarea socială a apatrizilor armeni în societatea românească. Astfel s-a decis să se formeze UAR care în perioada interbelică a avut obligația de a asigura condiții bune pentru supraviețuitorii Genocidului de a trăi în pace, în liniște, pe teritoriul României.

Grigore Trancu Iași

– Cine în 1919 a devenit președinte al acestei organizații?

– În februarie 1919 s-a hotărât ca lider să fie Grigore Trancu-Iași, un om politic important atunci.  Ulterior a fost Ministrul Muncii și a realizat prima legislație în acest domeniu, în România. Motorul acestei organizații a fost Harutiun Khintirian care la acea vreme era și consulul Republicii Armenia în România ajutat îndeaproape de Armenag Manissalian, unul dintre cei mai importanți binefăcători ai comunității, implicat în același timp în viața economică a României. Armenag Manissalian era vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie din România și președintele Asociației Angrosiștilor de Cereale, ceea ce îi permitea să aibă o bogată activitate filantropică.

– Ce alte obiective a avut UAR? Cine i-a urmat lui Grigore Trancu-Iași?

– După ajutorul dat primului val de emigranți, UAR și-a diversificat activitatea, a susținut Consulatul Armeniei pe toată durata existenței sale, a finanțat activitatea Școlii Armene și a organizat orfelinatul de la Strunga, de lângă Iași, unde câteva sute de orfani armeni și-au găsit sălaș niște ani, până când familii din întreaga lume i-au adoptat. Al doilea președinte a fost Armenag Manissalian, iar lui i-a urmat Levon Zohrab al cărui tată a pierit în timpul Genocidului. Ultimul președinte până când UAR și-a încetat activitatea odată cu instalarea regimului comunist a fost Krikor Zambaccian, colecționar renumit și critic de artă.

Orfani armeni sosiți în portul Constanța în 1923

– Întotdeauna UAR a funcționat în sediul situat în București, pe bulevardul Carol I, la numărul 43, în imediata apropiere a Catedralei Armene?

– Din informațiile noastre, UAR a fost foarte aproape de celelalte instituții ale comunității noastre, a conlucrat cu biserica, cu școala armeană, Consulatul și cu instituțiile din Republica Armeană. Acum o sută de ani, bunicii mei au ajuns pe teritoriul României și este simbolic faptul că acest interviu are loc în sediul în care UAR a funcționat dintotdeauna.

1990. Reprezentanții UAR în CPUN. Nșan Bogdan Căuș, Sergiu Selian și Varujan Vosganian

– Din 1990 sunteți președintele UAR. Care sunt brandurile acestei organizații în prezent?

– UAR și-a reluat activitatea în 1990. Până atunci singura instituție reprezentativă în perioada comunistă a fost biserica armeană. Organizațiile laice nu au mai avut dreptul să funcționeze. Când am devenit președintele UAR aveam treizeci și unu de ani, iar vicepreședinte a fost ales Varujan Pambuccian care este cu un an mai mic decât mine. Noi am decis să ne implicăm în viața politică a României ceea ce a făcut ca UAR să fie prezentă în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională. Împreună cu mine au fost atunci Nșan Bogdan Căuș și Sergiu Selian, apoi am intrat în Parlament. Fiecare armean este un brand, o valoare unică și de aceea ne mândrim cu membri noștri. Comunitatea are deja o mie de ani de existență și conviețuire cu poporul român. Nu uitați că Întâistătătorul Bisericii Armene, Datev Hagopian este al patruzeci și doilea episcop, lucru unic în diaspora armeană. Avem în România biserici din secolul al paisprezecelea, la Botoșani, mănăstiri din secolul al șaisprezecelea la Suceava, am avut școli de manuscrise, de iconografie, chiar s-a dezvoltat în Moldova un dialect al limbii armene.

Festivalul Strada Armenească

– În multe orașe există astăzi sucursale ale UAR. Reușesc aceste mici organizații să aibă o activitate bogată?

– Ceea ce a reușit UAR a fost, pe de o parte, să creeze o punte cu perioada interbelică, atunci când comunitatea era foarte activă, în al doilea rând, a reușit să readucă în lagănul identitar armenesc oameni care se îndepărtaseră de comunitate, i-a convins pe mulți să-și caute rădăcinile, și să și le reafirme, a creat o rețea de organizații în întreaga țară. Cel mai important lucru, unic în diaspora este faptul că situația armenilor din România, din perspectivă constituțională, legislativă, normativă și instituțională este cea mai favorabilă. Ne mândrim cu acest lucru și întoarcem cu recunoștință gesturile de prietenie pe care poporul român le-a făcut pentru armeni. Prin contribuția UAR s-au creat punți diplomatice cu noua Republică Armeană, în 1991. România a fost prima țară care a recunoscut statul armean independent, a deschis în 1993 prima ambasadă și la 3 aprilie 2019 se inaugurează prima linie aeriană directă care leagă Europa de Est cu Erevanul.

– Domnule Vosganian, vă rog să vă referiți și la publicațiile UAR.

– UAR desfășoară o activitate diversă, socială, culturală și politică. Avem în mai multe orașe școli duminicale, manualele sunt tipărite de Ministerul Educației, apoi avem o publicație în limba armeană și una în limba română și site-ul araratonline. La Los Angeles avem o filială foarte puternică, Asociația Raffi.

– Ce proiecte aveți pentru a sărbători cei o sută de ani de existență ai UAR?

– Unele proiecte le continuă pe cele din anii trecuți, astfel avem Festivalul Strada Armenească, alte festivaluri la Bacău, la Roman. Vom avea și un eveniment oficial la care vor participa și înalte oficialități din Armenia, în a doua jumătate a anului 2019, după ce se încheie semestrul european al României. De asemenea vom avea expoziții itinerante în care vom prezenta activitatea UAR, simpozioane, întâlniri cu intelectuali preocupați de destinul comunității armene, documentare. Toate aceste acțiuni reflectă faptul că aici este una dintre cele mai vechi comunități armene din lume.

– Ce reprezintă pentru Varujan Vosganian UAR?

– UAR pentru fiecare armean reprezintă o a doua familie, iar pentru mine o datorie față de înaintașii mei, cei care au venit din Imperiul Otoman și au găsit sălaș aici, o școală de viață. Eram foarte tânăr când am devenit președintele UAR, am colaborat cu oameni cu multă experiență, nu a fost ușor să-i țin pe toți laolaltă. Am învățat să țin seamă de sfaturile lor, am învățat că nu întotdeauna linia dreaptă este și cea mai scurtă , am învățat să nu deschid o dispută dacă nu este neapărată nevoie și mai ales am învățat din cuvintele lui Yeghishe Charents care spunea că „ nimic nu este cu adevărat al tău dacă nu-l împarți cu alții”.         

Interviu realizat de  Maria Terzian și difuzat pe TVR1, în cadrul emisiunilor Conviețuiri din 20 februarie 2019 și EUROpolis din 22 februarie 2019.


Comitetul Director al U.A.R.
În picioare, de la stînga la dreapta : Ioan Călinescu, Sergiu Vartan, Nșan Bogdan Căuș, Vlad Bedros, Sorin Gădălean, Hacik Garabet, Ioan Esztegar, Lucian Simion, Mihai Ghiță, Cristian Lazarovici, Emanuel Nazaretian, Garo Haciaturian, Muza Haciaturian, Liviu Merdinian, Varujan Udrea, Karen Sebeși, Sirun Terzian, Radu Auneanu, Vasile Agop, Varujan Pambuccian, Ana Staib, Eduard Asadurian.
Pe scaune : Mihai Stepan Cazazian, Florin Kevorchian, Maria Erzian, Varujan Vosganian și Ara Echighian
  •  
  •  

One Response to CENTENAR U.A.R. / “Fiecare armean este un brand, o valoare unică și de aceea ne mândrim cu membri noștri ” – Interviu cu VARUJAN VOSGANIAN, președintele Uniunii Armenilor din România, deputat ALDE, scriitor

  1. Garabet Haciaturian March 14, 2019 at 11:31 pm

    Certificatul de legitimatie a apartinut bunicului meu N?an Maganian iar in fotografie , fetita de langa el este mama mea ,alaturi de surorile ei (din acel moment) si de bunica Zaruhi..

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *