Mihai Stepan Cazazian

Centenar Diplomatic – Interviu AGERPRES Sergey Minasyan: Am remarcat poziţia privilegiată de care se bucură comunitatea armeană din România

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page

Ambasadorul Republicii Armenia la Bucureşti, Sergey Minasyan, declară într-un interviu acordat AGERPRES că, în opinia sa, comunitatea armeană din România se bucură de o “poziţie privilegiată” şi este integrată în societate, toleranţa poporului român putând fi “un bun exemplu pentru multe alte ţări”.

“Am remarcat întotdeauna cu multă plăcere poziţia privilegiată de care se bucură comunitatea armeană din România, nu doar ca minoritate etnică şi religioasă a ţării dumneavoastră, ci şi ca parte integrantă a societăţii române, care a avut de-a lungul secolelor un rol important în viaţa social-politică, economică, culturală şi educaţională a României”, afirmă diplomatul.

Astfel, subliniază el, “oportunităţile de a-şi păstra identitatea lingvistică, culturală, religioasă şi etnică, care le sunt oferite, prin Constituţie, atât armenilor, cât şi tuturor celorlalte minorităţi naţionale ale României, precum şi toleranţa caracteristică poporului român, pot fi un bun exemplu pentru multe alte ţări nu doar în Europa, ci şi în întreaga lume”.

Sergey Minasyan vorbeşte, de asemenea, despre perspectivele de colaborare dintre cele două ţări, dar şi despre provocările cu care ţara sa se confruntă, pe scena internaţională.

“Abordarea conceptuală a politicii externe a Armeniei constă în faptul că am încercat dintotdeauna nu doar să nu ne axăm pe contradicţiile şi problemele existente între principalele ţări care au influenţă politică în regiune, fie că vorbim de Statele Unite, Rusia, Iran şi alte ţări sau de organizaţiile politico-militare, politice şi economice (NATO şi OTSC, Uniunea Europeană şi Uniunea Economică Eurasiatică), ci să conlucrăm”, punctează Sergey Minasyan.

AGERPRES: Armenii sunt unul dintre cele mai vechi popoare din Asia, au propriul alfabet, care a marcat această civilizaţie. Ce ar trebui să ştie românii despre Armenia şi poporul armean?
Sergey Minasyan: Într-adevăr, procesul istoric de formare a poporului armean a început cu mii de ani în urmă pe teritoriul platoului armean, parte a Orientului Apropiat. Timp de secole, armenii şi-au dezvoltat statalitatea pe acest teritoriu istoric, interacţionând îndeaproape cu diferite popoare, naţiuni şi imperii şi formând o punte culturală de legătură între Est şi Vest, între Europa şi Asia. Fiind cea mai veche naţiune creştină şi împărtăşind dintodeauna, din punct de vedere istoric, religios şi cultural, valorile civilizaţiei europene, armenii au adoptat, de asemenea, mai multe tradiţii ale popoarelor vecine, fiind un exemplu unic de conlocuire în spiritul toleranţei şi interacţiunii cu ţările şi popoarele musulmane din regiune.

Cu toate acestea, prezenţa în această regiune geografică importantă, la intersectarea intereselor politice ale diferitelor state şi imperii, a fluxurilor de migraţie, lupta pentru resurse, ideologice şi rivalităţi religioase, de asemenea, nu au putut să nu aibă consecinţe, inclusiv negative, pentru Armenia şi armeni. Ca urmare a cataclismelor istorice şi politice, Armenia s-a confruntat cu asirienii şi babilonienii, mezii şi parţii, imperiul lui Alexandru Macedon şi statele elenistice de pe teritoriul Asiei Mici. În diferite perioade istorice, Armenia a fost împărţită între Imperiile: Roman, Persan, Arab, Bizantin, Otoman şi cel Rus, a fost supusă invaziilor popoarelor şi cuceritorilor nomazi – de la sciţi şi cimerieni, la trupele mongole ale lui Genghis Khan, Tamerlan sau hoardele selgiucizilor turci şi ale altor popoare nomade din Asia Centrală şi Altaiul îndepărtat. În consecinţă, armenii au fost, în repetate rânduri, victime ale războaielor şi deportărilor, iar la începutul secolului XX au fost supuşi genocidului în Imperiul Otoman.

Ca urmare a acestui fapt, o parte semnificativă a Armeniei istorice, care în prezent se află pe teritoriul Turciei moderne, a rămas fără populaţia indigenă de origine armeană, iar patrimoniul cultural şi istoric al poporului armean, acumulat pe aceste meleaguri timp de mii de ani – a fost distrus în mod intenţionat. Totuşi, în pofida tuturor acestor dificultăţi istorice, poporul armean, cu a sa cultură bogată, continuă să trăiască şi să creeze cu speranţă într-un viitor luminos, a cărui simbol vizibil este actuala Republică Armenia, care îşi ocupă locul de drept pe arena internaţională.

AGERPRES: Armenii sunt primul popor creştin din lume. La începutul secolului al IV-lea poporul armean devine primul popor creştin din lume, iar în secolul al V-lea traduce în limba armeană Biblia. Mai mult, la Ierusalim exista “cartierul armenesc”. Ce rol joacă în prezent religia în ţara dumneavoastră?
Sergey Minasyan: Într-adevăr, Biserica Apostolică Armeană a avut dintotdeauna un rol important în istoria Armeniei. Cu atât mai important a fost rolul bisericii în perioada în care poporul armean a fost lipsit de statalitate şi biserica reprezenta, în multe aspecte, interesele socio-politice ale poporului armean, fiind în acelaşi timp şi o instituţie care contribuia la păstrarea identităţii culturale, lingvistice şi etnice. De nepreţuit este şi rolul bisericii armene în păstrarea identităţii şi culturii etnice în comunităţile armene din diaspora din întreaga lume, inclusiv în România. În acelaşi timp, conform Constituţiei Republicii Armenia, Biserica este separată de stat, dar se bucură de o mare autoritate în societatea armeană, bazată pe istoria sa bogată şi pe tradiţii. Biserica Apostolică Armeană menţine strânse relaţii cu alte biserici creştine, inclusiv cu Biserica Ortodoxă Română.

AGERPRES: Potrivit unor date, armenii au fost întemeietorii oraşului Gherla şi tot acolo a fost înfiinţat, în 1907, primul muzeu armean din lume. România are o importantă comunitate armenească, cu reprezentanţi de marcă în viaţa culturală, chiar în viaţa politică, dar şi în alte domenii. În ce mod contribuie aceştia la dezvoltarea relaţiilor dintre cele două state?
Sergey Minasyan: De fapt, armenii nu numai că au fondat oraşul Gherla (Armenopolis), dar au şi locuit timp de secole şi au avut un rol important în viaţa economică şi culturală din Transilvania, Ţara Românească, Moldova şi din multe alte regiuni ale României şi ale capitalei – Bucureşti. Prezenţa armeană pe pământul ospitalier românesc numără mai multe secole, dacă nu chiar milenii, iar comunitatea armeană din România este una dintre cele mai vechi comunităţi armene din întreaga Europă. Prezenţa armeană în România a devenit mai numeroasă în special ca urmare a valului de refugiaţi din Imperiul Otoman, sosiţi după genocidul din 1915, iar Regatul României a fost unul dintre primele din lume, care la nivel de stat a oferit adăpost supravieţuitorilor acestei teribile tragedii, iar mulţi dintre aceştia, mai târziu, s-au şi stabilit aici. Descendenţii acestora stau la baza actualei comunităţi armene din România de astăzi. Fără îndoială, comunitatea armeană din România formează cea mai bună punte de legătură şi este promotorul prieteniei sincere şi a profundului respect reciproc între cele două state – Armenia şi România. În multe privinţe, ţinând cont de rolul special al comunităţii armene, România a fost prima ţară din lume care la 17 decembrie 1991 a stabilit, în mod oficial, relaţii diplomatice cu nou-înfiinţata Republica Armenia.

AGERPRES: România celebrează 100 de ani de la Marea Unire. Ce mai înseamnă conceptul de unitate pentru Europa de azi?
Sergey Minasyan: România marchează în acest an o aniversare foarte importantă – centenarul Marii Uniri. Este semnificativ faptul că în acest an şi Armenia marchează propriul centenar de la înfiinţarea Primei Republici Armene (1918-1920). Faptul că prin diversele activităţi culturale pe care le organizăm în acest an în România, cu sprijinul Uniunii Armenilor din România şi al Arhiepiscopiei Armene, reuşim să îmbinăm marcarea acestor importante aniversări, reprezintă o confirmare simbolică a apropierii multor pagini ale istoriei noastre şi a unităţii în gândirea noastră în ceea ce priveşte viitorul, inclusiv – şi pe întregul continent european.

AGERPRES: Definiţi, într-un cuvânt, relaţia Armenia – Azerbaidjan.
Sergey Minasyan: În toamna acestui an, capitala Armeniei, unul din cele mai vechi oraşe ale lumii – Erevan va marca 2800 de ani de la fondare. În momentul în care preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, reiterând ameninţările militare, devenite deja o tradiţie, şi retorica anti-armeană la adresa Armeniei şi a Nagorno-Karabagh-ului, a vorbit recent, într-un discurs oficial, despre pretenţiile teritoriale ale Azerbaidjanului faţă chiar de capitala Armeniei, este foarte greu să defineşti într-un cuvânt relaţia dintre Armenia şi Azerbaidjan. Las această definire la aprecierea dumneavoastră profesională.

AGERPRES: Care credeţi că este lucrul cel mai puţin înţeles de cei din afara regiunii Armeniei referitor la conflictul din Nagorno-Karabah?
Sergey Minasyan: Originile conflictului din Nagorno-Karabagh provin, în mare parte, de la decizia unilaterală a Biroului Caucazian al Partidului Bolşevic din iulie 1921. Fără a lua în considerare contextul istoric, geografic şi politic, regiunea Nagorno-Karabagh-ului (denumită istoric – Arţah), populată timp de mii de ani de armeni, din cauza implicării şi a presiunii personale ale lui Iosif Stalin, prin decizia organelor de partid ale comuniştilor bolşevici, a fost trecută în componenţa RSS Azerbaidjane. Factorul Stalin şi delimitarea artificială a graniţelor administrative ale Nagorno-Karabagh-ului, efectuată personal de acesta, a determinat, în mare măsură, viitoarele confruntări din regiune, agravate de permanentele discriminări etnice, culturale, lingvistice şi economice la care a fost supusă populaţia armeană în toate deceniile puterii sovietice, de către autorităţile comuniste din Azerbaidjanul sovietic. Pentru cei aflaţi în afara regiunii noastre, care sunt mai puţin familiarizaţi cu istoria reală a conflictului din Nagorno-Karabagh, este important să conştientizeze că, de fapt, acest conflict este un bun exemplu al luptei legitime a poporului Arţahului pentru autodeterminare, în conformitate cu principiile fundamentale ale dreptului internaţional şi Carta ONU, iar declararea independenţei Republicii Nagorno-Karabagh este atât în deplină concordanţă cu dreptul internaţional, cât şi în spiritul şi litera legilor existente la acel moment în URSS, atunci când în locul fostei RSS Azerbaidjene au apărut două entităţi statale – Republica Azerbaidjan şi Republica Nagorno-Karabah.

AGERPRES: Are nevoie Uniunea Europeană de Armenia sau Armenia de Uniunea Europeană?
Sergey Minasyan: Fără îndoială, atât UE are nevoie de Armenia, dar şi Armenia are nevoie de UE. Iar cea mai bună dovadă în acest sens este faptul că, recent, cu doar câteva luni în urmă, la 24 noiembrie 2017, Armenia a semnat, la Bruxelles, un document-cadru cu UE – Acordul de parteneriat cuprinzător şi consolidat. În săptămânile următoare, Parlamentul armean va ratifica acest acord, iar, ulterior, documentul, în conformitate cu prevederile sale, va putea fi implementat chiar înainte ca toate statele membre ale UE să-şi încheie procedurile interne pentru ratificarea acestui acord. Acest document va deschide noi domenii de interacţiune între Armenia şi UE referitoare la cel mai larg spectru de cooperare, de la contactele politice şi economice până la cele umanistice şi ştiinţifice.

AGERPRES: Relaţiile dintre România şi Armenia sunt strânse şi tradiţionale. Care sunt domeniile privilegiate ale cooperării bilaterale?
Sergey Minasyan: Dialogul politic şi interacţiunea dintre ţările noastre pe arena internaţională reprezintă unul dintre domeniile cheie ale cooperării noastre bilaterale. Dezvoltăm cu succes cooperarea cu oficialii de la Bucureşti, mai ales ţinând seama de rolul activ şi apartenenţa ţării dumneavoastră la Uniunea Europeană, NATO, OSCE, Consiliul Europei, ONU şi alte organizaţii internaţionale şi regionale. În special, în contextul rolului activ pe care îl are România în calitate de membru al Uniunii Europene, cu satisfacţie doresc să remarc faptul că am primit deja asigurări din partea colegilor noştri de la Bucureşti că partea română a decis să aplice procedura accelerată şi simplificată pentru ratificarea în Parlamentul României a noului document-cadru semnat între Armenia şi UE, ţinând cont de prevederile legislaţiei române în acest sens.

Un alt domeniu important al cooperării noastre este şi cel al francofoniei, având în vedere mai ales participarea activă pe care pe o au atât România cât şi Armenia în acest domeniu şi că la Bucureşti îşi au sediul structurile francofone regionale din Europa Centrală şi Orientală. În luna octombrie a acestui an, capitala Armeniei, Erevan va găzdui cel de al XVII-lea Summit al Francofoniei, la care vor participa delegaţi şi şefi de state şi guverne din peste 80 de ţări ale lumii. Şi-au confirmat deja participarea la summit şefii de stat şi de guvern ai ţărilor francofone cheie – Franţa, Canada, Belgia, Elveţia şi sperăm că România, care are un rol important în domeniul francofoniei în regiunea noastră, va fi, de asemenea, reprezentată la summit-ul de la Erevan la cel mai înalt nivel politic. În mod firesc, cooperarea noastră bilaterală include şi alte domenii în care putem identifica cu multă plăcere similitudinea poziţiilor şi a abordărilor noastre.

vezi mai mult pe AGERPRES

Traducerea în şi din limba armeană a fost asigurată de ambasadă. AGERPRES/(AS – autor: Oana Ghiţă, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Irina Giurgiu)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *