Redactor

Cartea armeana in colectiile Bibliotecii „V.A. Urechia“

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Urechia_650La fel cum apa trezeSte florile Si semanaturile roditoare în ziua de „Vartavar“ – sarbatoare importanta în traditia armeana –, Biblioteca „V.A. Urechia“, Parohia Bisericii Armene Galati Si Uniunea Armenilor din România, cu sustinerea Consiliul Judetului Galati, au marcat Zilele Comunitatii Armene, prin manifestari ce au reuSit sa adune la un loc  membrii acestei  comunitati din Galati, care azi numara aproape 500 de persoane.

Galatiul se numara printre localitatile care-Si leaga numele cu trecutul cartii armene pe teritoriul României. Aceasta comunitate a dat societatii româneSti personalitati marcante, care Si-au pus amprenta pe moStenirea culturala locala Si care au lasat urmaSilor un frumos lacaS de cult, Biserica Armeana „Sf. Maria“, – nucleu de legatura al armenilor galateni –, dar Si un bogat fond de carte existent în colectiile Bibliotecii Judetene „V.A. Urechia“.

Fondul de carte, alcatuit din cartile ramase în urma fostei biblioteci a comunitatii armene din Galati,  numara cca. 1000 volume, din care cca. 100 cu an de aparitie înainte de 1800, aSa numitele „editii vechi“ Si cca. 800 cu an de aparitie dupa 1800. Biblioteca armeana, înfiintata în 1922, avea 530 volume, reprezentînd donatia doamnei Ecaterina Agemoglu Si era „pusa sub directiunea «Uniunii Doamnelor», iar fondul de carte se marea în fiecare an cu noi achizitii“, aSa cum aflam din „Albumul Galatilor“ aparut în 1935-1936. „Uniunea doamnelor armene din Galati“ a fost fondata în 1921 „cu scopul de a sprijinii actiunile culturale, biblioteca Si de a-i ajuta pe nevoiaSii din Galati“.

Exemplarele din fondul armean existente în biblioteca „V.A. Urechia“ au Stampila „Uniunii doamnelor armene din Galati“ sau semnatura autografa a Ecaterinei Agemoglu.

Un rol important în istoria tiparului cartii armene la Galati l-a avut preotul Ghevond Papazian, care devine, în 1889, preot al bisericii armene din Galati. Aducînd cu el zetaria sa, tipareSte pe parcursul a 11 ani (1891-1902) un numar de 11 carti armeneSti, dintre care amintim: Statutul societatii elevilor Scolii Lusavorician din Tulcea, 1891; Parintele Petros Mamikonian: Prezentul Si viitorul armenilor din România, 1895; Calendarul armenesc, 1895; Corespondenta episcopului Melchisedec Muratiant, 1896; Calendar armenesc, 1896; Episcopul Melchisedec Muratiant: Istoria bisericii creStine, 1898; Calendar armenesc, 1898; Caracter, 1899; Numele îndrumatoare, 1902.

Într-o perioada în care marile puteri ale lumii îSi disputau suprematia, iar represiunile regimului comunist asupra membrilor comunitatii armene erau tot mai mari, „Uniunea doamnelor armene din Galati“ a dat fondul de carte armean  în grija Bibliotecii Judetene „V.A. Urechia” înainte de anul 1948 . Nu se cunosc detaliile despre modul în care au fost predate aceste carti Si nici daca ele au fost însotite de documente.

Perioada tulbure de dupa Al Doilea Razboi Mondial, a afectat Si Biblioteca „V.A. Urechia“ care a fost închisa publicului pîna în 1949 Si cartile armene au fost inventariate abia în 1964, dupa cum demonstreaza volumele 71-72 din Registrul Inventar pe anul 1964, al Bibliotecii „V.A. Urechia“.

Cartile editate în perioada secolelor XVIII- XX au caracter enciclopedic, iar cel mai vechi document armean se afla la Sectia Colectii Speciale Si este un manuscris cu data incerta [17..], reprezentînd un fragment dintr-un tratat de medicina populara.

Dupa informatiile din articolul „Cartea armeana pe teritoriul României. Consideratii asupra fondului armean din Biblioteca «V.A. Urechia», Galati“, de H. Dj. Siruni,  publicat în Centenarul primei Biblioteci publice din Judetul Galati, volum jubiliar, Galati, 1974, aflam ca în acest fond doua dintre cartile rare tiparite înainte de anul 1800 sînt: Geografia, atribuita lui Movses Khorenatzi, tiparita la Amsterdam în anul 1668, lucrare care este dintre primele carti, unde este amintit poporul valah înainte de mileniul al doilea Si Traducerea dupa o lucrare a lui Jean Bena, tiparita în 1705, tot la Amsterdam, traducere facuta de catre episcopul Vardan Hunanian din Polonia, fostul conducator al Eparhiei armeano-catolice din acea tara.

Cele mai numeroase sînt cartile cu tematica religioasa, editate în numar mare la Venetia, spre exemplu: Biblia în limba armeana, Venetia, 1816 Si Carte bisericeasca, Venetia, 1750.

Între cele mai valoroase sînt de mentionat Si: Istoriile Armeniei cu an de aparitie înainte de 1750; gramaticile limbii armene: Gramatica limbii armene, Constantinopol, 1826; Gramatica armeana, Istambul, 1878; dictionarele: Dictionar armean-turc, Venetia, 1865; dar Si manualele Scolare, culegerile de matematica, tratatele de medicina etc.

Nu lipsesc nici mari nume din literatura universala precum: Victor Hugo, Jules Verne, Al. Dumas, William Shakespeare, ale caror opere sînt traduse Si editate în limba armeana la Istambul, Paris, Venetia Si Erevan.

Manifestarile dedicate Zilelor Comunitatii Armene la Galati, au fost un bun prilej ca Biblioteca „V.A. Urechia“, sa etaleze în cadrul expozitiei „Valori culturale bibliofile armene“, o mica parte din aceasta „comoara“, conservata în conditii foarte bune în Sectia Colectii Speciale Si în depozitul general al Bibliotecii. Publicul a apreciat cartile mai vechi de anul 1750, litografiile reprezentînd frumoase costume armene, dintre care amintim: Lacavchie, A.; Godart, lith., Costumes armeniens, Paris, 1857, valoroasa Si prin însemnarea manuscrisa indescifrabila de pe verso, datata 1857 Si Laurens, del.; Lallemand, sc., Armenienne (des Principautes Danubiennes), Paris, [1890], ce au dat o pata de culoare expozitiei; dar Si revistele lunare de secol XIX, care trateaza diverse subiecte de interes general pentru comunitatea armeana din acele vremuri.

Speram ca în viitor astfel de actiuni vor deveni o obiSnuinta, pentru a avea cît mai multe ocazii sa expunem „valorile culturale bibliofile armene“ din colectiile Bibliotecii „V.A. Urechia“.

Din pacate continutul acestor „martori ai istoriei“ din interesantul fond armean galatean nu este cunoscut din lipsa unor specialiSti în limba armeana veche. În anii trecuti s-au facut mai multe încercari, ce s-au finalizat cu traducerea datelor de pe foaia de titlu. Avem speranta ca se va gasi un iubitor de carte, specialist în limba armeana veche, care, de dragul culturii va dori sa contribuie la descoperirea continutului acestui tezaur Si în colaborare cu Biblioteca „V.A. Urechia“ va edita un Catalog al tipariturilor armene din colectiile bibliotecii. Catalogul ar aduce un beneficiu atît bibliotecii, membrilor comunitatii armene din Galati Si din tara cît Si tuturor celor interesati de cercetarea cartilor rare de armenologie.

Director Prof. Ilie Zanfir, Bibliotecar Paula Balhui

  •  
  •