Mihai Stepan Cazazian

CALENDAR / Pe 9 ianuarie 1866 s-a născut Avetis Aharonian, om politic, scriitor

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page

Avetis Aharonian (în armeană  Աւետիս Ահարոնեան)  s-a născut pe 9 ianuarie 1866  și a decedat pe 20 martie 1948. A fost o politician, scriitor, o figură publică și un revoluționar armean, care a făcut  parte și din Mișcarea Națională Armeană.

Aharonian s-a născut  în Surmali, regiunea Erivan, Imperiul Țarist (astăzi Igdir, Turcia).

Mama sa, Zardar, era o persoană înzestrată, care putea să-și educe copilul, învățându-l să citească și să scrie. După ce a absolvit învățământul elementar la școala din sat, a fost trimis la Seminarul Gevorkian de la Ecimiadzin pe care l-a absolvit. A devenit profesor câțiva ani, după care a mers la Universitatea Elvețiană din Lausanne pentru a studia istoria și filosofia. În această perioadă, el s-a întâlnit cu Kristafor Mikaelian, care a fost apoi redactor-șef al ziarului Troșag (Drapelul). Apoi a început să scrie pentru ziar. În 1901, după absolvirea facultății, a studiat literatura  la Sorbona.

În 1902, sa întors în Caucaz și a devenit directorul școlii Nersisian din Tiflis și editorul șef al ziarului Mourdj (Ciocanul). În 1909, a fost reținut de guvernul țarist și este încarcerat în închisoarea  Metekhi, unde se îmbolnăvește. Doi ani mai târziu, după o donație generoasă de 20.000 de ruble, el a fugit în Europa.

S-a întors în Caucaz în 1917 și a prezidat Consiliul Național Armean, care a proclamat independența primei Republici Armenia la 28 mai 1918. El a semnat Tratatul de la Batum cu Imperiul Otoman.

În 1919, el a fost șeful delegației armene la Conferința de Pace de la Paris care împreună cu Boghos Nubar,  a semnat Tratatul de la Sèvres unde s-a formulat ideea “Armeniei Wilsoniene” în colaborare directă cu diaspora armeană. El a suferit un accident vascular cerebral în 1934 și a trait, în ultimii 14 ani din viața, paralizat. Aharonian a murit la Marsilia în 1948.