Mihai Stepan Cazazian

CALENDAR / Pe 9 aprilie 1817 s-a născut arhitectul Iacob Melik

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share
semnătura lui Iacob Melik

Iacob Melik, armean născut în Imperiul Otoman, este unul dintre primii arhitecţi care studiază la Şcoala de arte frumoase din Paris şi care lucrează în Ţara Românească. Noi informaţii completează activitatea sa din Constantinopol, în serviciul bancherului armean Djezaerly Oglu, dar şi în Bucureşti.

Fiul preotului armean gregorian Ohan Melik, Iacob Melik (1817-1887) s-a născut la Van, în Imperiul Otoman. Studiază din 1840 la Şcoala Naţională de Arte Frumoase de la Paris, în atelierul profesorului Henri Labrouste (1801-1875). Credem că Melik a obţinut cetăţenia franceză, căci în documentele ulterioare va apărea ca arhitect francez. Între 1843-1845 profesorul Henri Labrouste realizează proiectul Teatrului cel Mare din Bucureşti; planurile, crochiurile, documentaţia au fost trimise la Bucureşti  în primăvara anului 1844 cu recomandarea angajării arh. Iacob Melik în vederea realizării lucrărilor.

Este foarte posibil ca Melik să fi sosit în Valahia în 1844, căci documentele atestă participarea sa la lucrările de demolare ale Hanului Filaret pentru începerea construcţiei noului Teatru din capitală;Melik întocmeşte şi un raport evaluator al numărului de cărămizi necesare.

În 1845 arhitectul realizează propriul proiect pentru Teatrul cel Mare; apar dispute între domnitorul Bibescu şi fratele lui mai mare, vornicul Barbu Ştirbey în legătură cu proiectele viitoarei construcţii. Într-o primă etapă, Bibescu alege proiectul arh. Xavier Villacrose, dar ulterior va fi adus de la Viena arh. Anton Hefft pentru realizarea construcţiei. Tot în 1845 Melik preia funcţia arh. Johann Schlatter de la Secţia inginerească a Departamentului din Lăuntru; realizează proiectul-model pentru trahturile subocârmuirii din provincie.

În 21 martie 1845 Melik înapoi Eforiei Şcoalelor Naţionale planul şcolii de 138 stânjeni pătraţi din Turnu Severin, redactând raportul şi devizul materialelor trebuincioase clădirii, precum şi un nou plan pentru o suprafaţă de 126 stânjeni pătraţi (14 iulie). În 7 iulie 1845 solicita un loc pentru „casă şi grădină de petrecere” pe Şoseaua Kiseleff.

Nu ştim care au fost realizările sale din perioada următare; simpatizant al revoluţiei, pleacă la Paris în 1848.

(…)

Istoricii Bucureştiul consemnează faptul că Iacob Melik a fost căsătorit cu Ana Nazaretoglu, refăcând casa ei din str. Spătarului nr. 22, cea mai veche casă existentă şi astăzi în Bucureşti.

A decedat pe 29 ianuarie 1887.

Citește articolul, semnat de Oana Marinache în adevarul.ro





  • 9
  •