Mihai Stepan Cazazian

CALENDAR / Pe 7 septembrie 1925 s-a născut scriitorul Aghasi Aivazian

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page

 

Aghasi Aivazian s-a născut la 7 septembrie 1925 în comuna Abastumani din Georgia și a decedat la Erevan pe 21 noiembrie 2007. Și-a făcut studiile superioare la Academia de arte frumoase și la Facultatea de filologie a Universității din Tbilisi (Georgia), la Institutul de teatru și de artă plastică și la Institutul de cultură fizică din Erevan (Armenia).

Stabilindu-se, după studii, în Armenia, a lucrat ca pictor-multiplicator, desenator, ziarist, constructor. A fost șeful secției de proză la săptămînalul „Gracan tert“ („Gazeta literară“) al Uniunii Scriitorilor și redactor-șef al revistei lunare de cinema „Ecran“.

A debutat în 1954, cu o schiță publicată în revista satirică „Vozni“ („Ariciul“). Debutul editorial s-a produs în 1959, cu volumul de nuvele Ploaia, publicat la Tbilisi. Tot la Tbilisi i-a apărut culegerea de povestiri umoristice Călătorie în jurul său (1963). Volumele principale de literatură, editate ulterior, sînt: Tată de familie (proză scurtă, 1968), Munții (proză scurtă, 1979), Triunghiul (nuvele și schițe, 1983), Diplipito (proză și teatru, 1985). Cele mai recente cărți sînt: Ghiveci american (proză, 1997) – volum distins cu Premiul pentru roman al revistei de literatură „Drujba narodov“ din Moscova, Teatru (culegere de piese, 1999), Alibi (eseuri și povestiri, 2000), Băieții (teatru, 2001) – piesa titulară a fost distinsă cu Premiul Președintelui Republicii Armene pentru literatură și artă pe anul 2002, Poem despre clădiri și construcții (proză, 2002), Opere alese (2001). A fost inclus în antologia 8 tineri prozatori din Armenia, editată în limba armeană în 1969 la Beirut (Liban). Scrierile lui au fost traduse în rusă, ucraineană, georgiană, letonă, lituaniană, estonă, engleză, franceză, polonă, maghiară, slovacă, bulgară, rom`nă și în alte limbi.

Este autorul unor scenarii ecranizate la Studioul cinematografic „Haifilm“ („Armenfilm“) din Erevan și la alte studiouri: Triunghiul (regia Henric Malian, 1968) – film premiat cu Medalia de argint la Festivalul cinematografic unional din Moscova în 1968, Khatabala (regia Iuri Erznkian, 1970), Tatăl (regia Henric Malian, 1972), Bagdasar se desparte de soția lui (regia Grigor Melik-Avakian, 1976), Aventurile lui signor Martiros (regia Vighen Cialdranian, 1991), Zborul începe de pe pămînt (două serii, Televiziunea din Moscova), Cum stai cu locuința? (Studioul cinematografic „Maxim Gorki” din Moscova). A debutat ca regizor cu Procesiune lirică (1981), ecranizare a propriei sale nuvele Esperanto caucazian. Filmul său Felinarul aprins, ecranizare a unei alte nuvele proprii, Vano și vardistul (o biografie a reputatului pictor armean Vano Khogiabe­chian), a cucerit Premiul FIPRESCI al criticii la Festivalul cinematografic internațional din Berlin în 1987. A mai realizat filmele Renașterea (documentar, 1982), Trei dintre noi (1987), Consilierul secret (1988).

Ca artist plastic, a participat la expoziția colectivă de pictură a studenților din Erevan (1946) și a avut o expoziție personală de pictură în Erevan (2001).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La Editura Ararat au apărut, în traducerea lui Sergiu Selian volumele Arminus (2002), Mesagerul (2008) și Ghiveci Americănesc (2012) care au inclus nuvele și respectiv proze scurte ale scriitorului armean. Tot în traducerea lui Sergiu Selian a mai apărut povestirea La Erevan se coc dudele ( în revista literară “Coresi” nr.4/1990)

 

Informații preluate partial din fișa publicată în vol. Arminus ( Editura Ararat 2002)