Mihai Stepan Cazazian

CALENDAR / Pe 30 octombrie 1875 s-a născut poetul Avetik Isahakyan

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

110Avetik Isahakyan (armeană: Ավետիք Իսահակյան), s-a născut pe 30 octombrie 1875  și a murit pe 17 octombrie 1957. A fost un proeminent poet liric armean, scriitor și activist public.

Isahakyan s-a născut în Alexandropol. A fost educat la seminarul Kevorkian din Echmiadzin, iar mai târziu la Universitatea din Leipzig, unde a studiat filozofie și antropologie. Și-a  început cariera  literară  și politică din tinerețe. La întoarcerea sa de la Leipzig, în 1895, a intrat în rândurile Federației  Revoluționare  Armene. Prin activitățile sale, el a sprijinit financiar, din Alexandropol, grupurile armate din vestul Armeniei. El a fost arestat în 1896 și a stat un an în închisoare la Erevan. Apoi  Isahakyan pleacă în străinătate și predă literatură și istorie la Universitatea din Zurich. Se întoarce în patria sa în 1902, iar apoi se mută la Tiflis.

Împreună cu alți 158 de intelectuali armeni, el a fost arestat în 1908 și după ce a petrecut o jumătate de an de închisoare Metekha Tiflis “(la fel ca Hovhannes Tumanyan),  a fost eliberat pe cauțiune. Situația din  Caucaz fiind explozivă, în  1911, Isahakyan emigrează.

Isahakyan nu a crezut în promisiunile făcute de guvernul Junilor Turci, în ceea ce privește auto-guvernarea și autonomia Armeniei occidentale. El a spus că pericolul Panturcismului (considerat de el că urmărește  eliminarea totală a armenilor) ar putea fi prevenit prin susținerea Germaniei, principalul aliat al Turciei. De aceea Isahakyan pleacă la Berlin. Acolo, împreună cu un număr de intelectuali germani, el  participă la mișcarea germano-armeană și editează  revista grupului, “Mesrob”. Este co-fondator al Societății Germano-Armene. Declanșarea primului război mondial și masacrele înfiorătoare împotriva armenilor au confirmat previziunile sale despre scopul și politica guvernului Junilor Turci. Poetul a prezentat în “Cartea Albă” acuzațiile de genocid săvîrșite împotriva armenilor între anii 1915-1922, Pe parcursul acestei perioade, Isahakyan și-a exprimat ideile sale, prin articole  sociale și politice, în care a scris despre Cauza Armeană, reunificarea Armeniei și restaurarea guvernului armean. Imaginile masacrelor sunt persistente în poemele sale, cum ar fi “Zăpada care acoperă totul …”, “Armenia …”, și ” Primăvara vine din nou”.

Isahakyan  pleacă în străinătate în 1930 și locuiește la Paris, dar revine, periodic. În Armenia Sovietică  fiind ales,  în 1936, membru al Academiei de Științe a RSS Armene iar în 1943  președinte al Uniunii Scriitorilor. A fost decorat cu Ordinul Lenin de două ori și cu alte medalii. Portretul lui Isahakyan a apărut pe bancnota de 10.000 de drami.
Este înmormântat în Pantheonul Komitas, care este situat în centrul orașului Erevan.

 

 

img_232

Poemul Abu-Lala Mahari a fost scris de Avetik Isahakian la sfârșitul anului 1909 și în prima parte a anului 1910. Se pare că a fost o adevărată izbucnire lirică, survenită în urma unor îndelungi meditații, de vreme ce un poem de o asemenea forță și dimensiune este, după cum însuși autorul notează: ”Scris de la 30 august la 2 septembrie 1909 și de la 27 martie la 4 aprilie 1910, la Ghazarapat”. În 13 zile doar! Motivele lirice ale poemului însă, imaginile caravanei alergând spre absolut, ale deșertului eliberator de orice prejudecată, simbol al libertății totale, în raport cu o societate închistată, cu o morală burgheză, în care chiar și ideile nobile de dragoste, sunt supuse degradării, apăruseră în paginile de proză, de jurnal, sau chiar de poezie, scrise de Avetik Isahakian,încă de la începutul carierei sale literare, în jurul anului 1890.

Editura Ararat  2007  traducere de Madeleine Karacașian

(Prima ediție Editura Univers, 1982  traducere de Madeleine Karacașian)

  •  
  •