Mihai Stepan Cazazian

CALENDAR / Azi, 6 aprilie s-a născut marele orientalist H.Dj. Siruni

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

0-Biblioteca-Siruni

Hagop Djololian Siruni, mai cunoscut sub pseudonimul H.Dj.Siruni  s-a născut pe 6 aprilie 1890, în orașul Adabazar,Imperiul Otoman și a decedat pe 7 aprilie 1973 la București. A fost jurnalist, istoric, armenolog și orientalist, poet și traducător român de origine armeană. Membru postum al Academiei Române.

S-a născut în anul 1890 în Turcia, într-o familie săracă, tatăl său, Arakel, fiind zugrav. După absolvirea cursurilor primare la Adabazar și la Școala „Esaian” din Istanbul (1901-1904) și a celor secundare la Liceul Central Armenesc din Istanbul (1904-1908), a urmat studii la Facultatea de Drept (1909-1914).

Încă din perioada studenției, a început să publice articole în presă, colaborând la mai multe ziare și reviste armenești cu articole literare și cronici teatrale. A fost arestat pentru prima dată la începutul anului 1908, fiind învinuit că a citit literatură progresistă, dar a fost eliberat abia după schimbarea regimului la sfârșitul aceluiași an.

El s-a înscris în partidul naționalist armean, Dașnak, care urmărea scopul eliberării poporului armean de sub jugul asupritor al turcilor. În timpul genocidului la adresa poporului armean din anul 1915, a fost urmărit de poliție și a trăit ascuns timp de patru ani.

În anul 1920, odată cu instaurarea regimului sovietic în Armenia, a cerut conducerii organizației „Dașnak” să găsească o modalitate de conlucrare cu autoritățile sovietice din Armenia în vederea permiterii emigrării armenilor din Diaspora în noul stat sovietic armean. În paralel, el și-a continuat activitatea publicistică.

La sfârșitul anului 1921, Siruni a îndeplinit funcția de secretar general al filialei din Istanbul a Casei Culturale Armene. În anul 1922, odată cu instaurarea regimului condus de Atatürk la conducerea Turciei, Siruni s-a refugiat împreună cu familia sa în România și s-a stabilit la București.

În stabilirea sa în România, un rol important l-a avut marele istoric Nicolae Iorga. Siruni s-a deplasat la București pentru a-i înmâna istoricului român diploma de onoare din partea Casei Culturale Armene din Constantinopol, iar acesta l-a convins să rămână în România. Iorga l-a caraterizat astfel: “Siruni a fost un erudit, un eminent orientalist, foarte bun cunoscător al limbii turcești, om a cărui activitate a fost de cea mai bună însemnătate în clarificarea unor aspecte mai puțin cunoscute ale trecutului nostru, în special în ceea ce priveste relațiile noastre politice, economice și juridice cu Imperiul Otoman” .

La data de 28 decembrie 1944, împreună cu un grup de intelectuali armeni, a fost arestat și trimis în URSS, fiind învinuit că ar fi colaborat cu elemente ostile Sovietelor în timpul războiului. Deși s-au trimis numeroase adrese de către mai multe instituții de cultură – Academia Română, Arhivele Statului, Institutul Balcanic – către autoritățile statului pentru ca ele să intervină pentru readucerea în țară a lui Siruni, autoritățile din RSS Armeană au cerut în decembrie 1946 ca Siruni să fie trimis acolo și astfel a ajuns la Erevan, unde a trăit sub domiciliu obligatoriu.

Abia în anul 1955 i s-a permis să revină în România, unde a cerut Academiei R.P.R și instituțiilor în care lucrase să fie reîncadrat, fie și pe o poziție inferioară, pentru a-și continua cercetările istorice. I s-a refuzat încadrarea, Siruni fiind totuși invitat pentru a studia documentele armenești și turcești legate de istoria României, documente aflate la Muzeul de istorie a Bucureștiului, la Academia Română, la Direcția Arhivelor Statului. Muzeul Central Militar i-a solicitat ajutorul pentru a descifra inscripțiile de pe armele orientale.

Siruni a lucrat în special la Arhivele Statului și la Biblioteca Centrală de Stat din București. El a fost secretar general al Eparhiei Armene din România (1922-1933), apoi va conduce Casa Centrală de Cultură Armeană și Uniunea de Cultură Fizică Armeană. A editat și condus revista literară “Navasart” (1932-1944), ziarul și almanahul “Araz”, revista de cultură armeană “Ani” (numele străvechii capitale armene) (din 1935). De asemenea, a tradus poeziile lui Mihai Eminescu în limba armeană.

Citește mai mult pe https://ro.wikipedia.org/wiki/H.Dj._Siruni

  • 5
  •