Redactor

Călătorie în Armenia cu ocazia festivalului de film GAIFF 2013

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

IMG_4188

Alice Kanterian vorbind cu Charles Aznavour

La standul Armeniei de la festivalul de Film de la Cannes, unde eram acreditata anul acesta ca jurnalista, l-am cunoscut pe regizorul Harutyun Khaciatryan care m-a invitat sa particip la celebrarea celei de-a 10-a ediții a Festivalul internaţional de film de  la Erevan „Golden Apricot/Caisa de aur” al carui fundator chiar este. Invitatia m-a atras instantaneu afland ca invitatul de onoare urma sa fie anul acesta chiar Charles Aznavour. La varsta de aproape 90 de ani, sansele de al mai cunoaste pe acest testimonial/simbol al culturii armenesti, pe cel mai renumit armean in viata sunt minime iar timpul trece mi-am zis. Calatoria spre Armenia nu mai putea fi din nou amanata, asa cum se intamplase cu un an  inainte.  Decizia fiind luata cu neintarziere intr-un stil german, m-am hotarat sa trec mai intai pe la  Moscova, unde avea loc festivalul international de film de la Moscova pe 20-29/07 dupa care urma sa zbor mai departe la Erevan pe data de 6 julie, festivalul  urmand sa se desfăsoare în perioada 714 iulie. 

La Moscova unde au fost prezentate peste 400 de filme care au concurat pentru trofeul St. Georg l-am cunoscut pe unul dintre ceilalti fundatori ai festivalului de la Erevan. In interviul acordat de Kiril Raslogov intamplator am aflat ca acesta nu este numai directorul programing dar chiar si unul dintre fundatorii festivalului GAIFF, fiind de origine armeana. Urmatoarea noastra intalnire urma sa aiba loc la Erevan.  

IMG_5496

In ziua de 6 iulie am decolat pe taramurile ravnite la orele 5 de diminineata iar la orele 14 eram la Sevan admirand privelistea si degustand bucatele armenesti… Ritmul cronicii care urmeaza ma mai urmăreste inca. Am cunoscut multi cineaşti de primă mînă, regizori, actori, critici de film populari, cum ar fi Krzysztof Zanussi, Jos Stelling, Margarete von Trotta, diverşi oficiali. Un bun prieten mi-a devenit Pietro Marcello, cel care a fost prezentat publicului cu o retrospectiva si cu noul documentar despre viata regizorului Artavazd Peleshyan. Pe Charles Aznavour nu am avut ocazia de al cunoaste ci abia mai tarziu, in mult asteptata ziua de 7 iulie, in cadrul mult asteptatei ceremonii de deschidere a festivalului la Teatrul Naţional  Academic de Operă şi Balet “Al. Spendiarian” unde a fost vizionat vechiul film în regia lui Truffaut “Shoutez le pianist cu  AZNAVOUR in rolul principal. Sala a aplaudat frenetic la aparitia artistului. Deabia  a doua zi, in cadrul receptiei date la Casa muzeu Charles Aznavour, din Erevan pe deasupra cascadelor, visul urma sa se indeplineasca. 

Alice Kanterian

  •  
  •