Mihai Stepan Cazazian

Bucurie duhovnicească de „Adormirea Maicii Domnului” şi pentru credincioşii Eparhiei Armene din România, la Hagigadar

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

10455001_10153071919547067_7468476526588614156_o

Credincioşi ai Eparhiei armene din România, dar şi credincioşi români ortodocşi ori simpli pelerini, în jur de 500 de persoane au urcat încă de dimineaţă, duminică 17 august a.c., Dealul lui Bulai unde se ridică, majestuoasă, Mănăstirea armenească Hagigadar (în armeană hagiuc-rugăciune, gadarel-îndeplinirea unei dorinţe, n.n.) cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, fostă mănăstire de maici ridicată în anul 1512 de fraţii Drăgan şi Bogdan Donavachian, pentru a asista şi a se ruga împreună la liturghia arhierească oficiată de Înalt Prea Sfinţitul Datev Hagopian Murudian, arhiepiscopul Bisericii Armene din România şi Bulgaria cu scaunul episcopal la Bucureşti, împreună cu soborul de preoţi slujitori, P.C. Bogdan Paul Ezras, vicarul Eparhiei armene din România, P.C. Torkom Azad Mandalian, preotul paroh de Suceava, Radu Kricor Holca, parohul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”-Botoşani, biserică monument din 1395 care a fost resfinţită sâmbătă, 16 august a.c., P.C. preot paroh Hetun Tarverdyan de la Biserica armeană „Sfântul Ioan Botezătorul” (Surb Garabed) din Piteşti, P.C. pr. paroh de Constanţa, Oshakan Khachatryan şi diaconul Haik Azarian. Sfânta Liturghie a fost oficiată în limba armeană veche sau Grabar, la manifestarea liturgică participând senatorul Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Armenilor din România şi vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România şi Varujan Pambuccian, liderul minorităţilor din Parlamentul României. Câteva lămuriri suplimentare se cuvin cititorilor noştri spre o deplină înţelegere a ceea ce se întâmplă an de an de „Adormirea Maicii Domnului” la Hagigadar.

hagigadar 4

Numele de Armenia a fost dat de către perşi, după unele ipoteze, adică locuitorii din jurul Lacului Urmia, însă Armeniei i se zice corect Hayastan sau Hageastan adică „Ţara Stăpânului”, adică care stăpân? Haik strănepotul patriarhului Noe pe filiera Iafet-Tiraz-Torgom-Haik. În anul 301 prin Edictul religios de la Vagharşapat (azi Ecimiadzin, capitala religioasă a ţării situată la 18km. de Erevan, , n.n.) Armenia devine primul stat creştin din istorie sub domnia lui Tiridate al II-lea cel Mare (Dârtad) care a fost convertit, împreună cu poporul său de către Sfântul Grigorie Luminătorul, care devine şi primul Patriarh sau Catolicos al tuturor armenilor. Alfabetul armean a fost creat de către clericul cărturar Mesrob Maştoţ la Mănăstirea Amaras din Karabagh-ul de Munte la anul 406 d.Hr. El a înfiinţat şi primele şcoli de traducători sau tarcmarceanţ. Astfel din greaca veche şi siriană s-au tradus Biblia sau „Suflarea lui Dumnezeu”, Vieţile Sfinţilor şi cărţile liturgice în general. Biserica Apostolică Armeană Gregoriană nu recunoaşte decât primele trei Sinoade Ecumenice, la Sinodul de la Calcedon din anul 451 nefiind episcopii prezenţi deoarece luptau cu arma în mână pe câmpurile de la Avarair contra perşilor mazdeişti care doreau să le impună credinţa. În anul 506 la Sinodul local de la Dvin, clerul armean respinge Sinodul de la Calcedon, motiv pentru care teologii greci îi anatemizează spunându-le monofiziţi. Pe pământ românesc armenii poposesc prima dată la Cetatea Albă, fapt vădit printr-un epitaf cu caractere mesrobiene. În Suceava, la 30 iulie 1401  Alexandru cel Bun încuviinţează fondarea primei episcopii armene cu sediul la Mănăstirea cu aspect de fortăreaţă Zamca (Sfântul Oxen), aşezământ de călugări. Şi tot Suceava se mândreşte ca fiind singurul oraş din Europa cu două mănăstiri armene, Zamca şi Hagigadar. Deoarece calendarul Bisericii Apostolice Armene are sărbătorile mobile, „Adormirea Maicii Domnului” cade în prima duminică de după sărbătoare. Disciplina academică care se ocupă, la nivel mondial,cu studiul istoriei, civilizaţiei şi culturii poporului armean se numeşte Armenologie şi l-a avut ca precursor pe vestitul Lord G.G. Byron. În România i-am avut ca armenologi pe pr. Dimitrie Dan, acad. Nicolae Iorga, acad. H.J.Siruni, Nicolae Teică, Mihai Rădulescu. În Moldova a domnit un voievod de neam armean Ion Vodă cel Cumplit (1572-1574)
Nu în ultimul rând,clericul armean Moise din Horen, în sec. al V-lea, în lucrarea „Geografia”, îi aminteşte pentru prima dată pe români, vlahi, ca locuind la nord de Dunăre şi fiind urmaşii Romei.
ADRIAN POPOVICI

  •  
  •