Redactor

Bucurie duhovnicească de „Adormirea Maicii Domnului” şi în Biserica Apostolică Armeană

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

h8l6t88s6ywbd6ykpy955y8mets9as0t

Situată geografic în aria limitrofă a Creştinismului Răsăritean de rit vechi oriental (sau bisericile care nu au acceptat hotărârile dogmatice de la Sinodul al IV-lea Ecumenic de la Calcedon din 451, n.a.), Biserica Apostolică Armeană Gregoriană (de la Sfântul Grigorie Luminătorul sau întâiul primat (patriarh) al Armeniei sau Catholicos), potrivit vechiului calendar iulian, o prăznuieşte, în aceste ultime zile de august, pe Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu, Fecioara Maria, de sărbătoarea „Adormirii Maicii Domnului”. Armenia este primul stat creştin din istorie: la anul 301 prin Edictul regelui Dârtad sau Tiridate al III-lea cel Mare, Creştinismul devine religie oficială a statului, cu 12 ani înaintea celebrului Edict de la Mediolanum (Milano) din 313 decretat de Constantin cel Mare, cel întru totul cu Apostolii. Anul acesta, comunitatea armeană din Suceava are un motiv de dublă bucurie duhovnicească: pe de-o parte, prezenţa, în mijlocul credincioşilor comunitari, a Înalt Prea Sfinţitului Datev Hagopian Muradian, arhiepiscopul Bisericii Armene din România, alături de Varujan Vosganian, ministru al Economiei şi totodată, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, alături de reprezentantul minorităţilor Varujan Pambuccian, pe de altă parte de împlinirea a cinci secole de la întemeierea Bisericii „Sfântul Simeon” sau Turnul Roşu de pe străvechea Stradă Armenească, biserică ce poartă hramul „Sfântul Simeon cel Bătrân”. Manifestările au debutat, joi 15 august a.c., desfăşurată la Mănăstirea Zamca-sediul primei episcopii armene din România, cu „Tabăra de vară a tinerilor armeni”, aflată consecutiv la cea de-a III-a ediţie, la care au participat 50 de tineri de etnie armeană din ţară, unde s-au ţinut seminarii şi prelegeri despre cultura, istoria şi credinţa poporului armean. Apoi, sâmbătă, 17 august a.c. la Biserica „Sfântul Simeon” sau popular „Turnu Roşu”, arhiepiscopul Datev Hagopian Muradian a oficiat o slujbă întru comemorarea celor 500 de ani de la târnosirea lăcaşului de cult armenesc, azi aflat sub oblăduirea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, întru deplina sa restaurare. În după amiaza aceleiaşi zile, la Biserica „Sfânta Cruce” (Surp Kacik) de lângă autogara municipală, întâistătătorul armean, alături de clerul slujitor format din preot vicar eparhial Bogdan Paul Ezras, preot paroh Torkom Azat Adrian Mandalian al Bisericii Armene din Suceava şi Botoşani, pr. paroh de Constanţa Oshakan Khachatryan şi diacon Haik Hazarian au oficiat ierugia sfinţitoare a tradiţionalei aganciabur sau ciorba de urechiuşe, după care, conform ritualului s-a oficiat Slujba Vecerniei în armeana veche sau Grabar, în incinta bisericii, la care au participat peste 100 de credincioşi armeni şi români. Tot cu această ocazie s-a vernisat expoziţia tematică „Turnu Roşu 500-Hagigadar 501, XVI-un veac fast pentru spiritualitatea armenească” şi albumul omonim bilingv român-englez ce a văzut lumina tiparului prin Uniunea Armenilor din România, filiala Suceava, prin acelaşi inimos armean, dr. Ioan Foit, preşedintele filialei. Expoziţia poate fi vizitată în intervalul 15 august-15 septembrie a.c. la muzeul din incinta Bisericii „Sfânta Cruce”. În cuvântul său de învăţătură, arhiepiscopul Hagopian a reiterat faptul convieţuirii de secole dintre armeni şi români sub oblăduirea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, Fecioara Maria.

A doua zi, duminică, 18 august a.c. la fosta Mănăstire de maici „Hagigadar” sau „Îndeplinirea tuturor dorinţelor”, deci nu Aşkadar cum pronunţă majoritatea, Aşkadar fiind soţia regelui Tiridate al III-lea cel Mare, peste 500 de credincioşi români şi armeni din ţară şi diaspora au participat la oficierea Sfintei Liturghii de către acelaşi colegiu de preoţi slujitori. Biserica Mănăstirii „Hagigadar” a fost comparată pe drept cuvânt de către Varujan Vosganian, într-o alocuţiune a sa, ca fiind „Khor Virab-ul (fosta fortăreaţă unde a fost întemniţat timp de 13 ani Sfântul Grigorie Luminătorul, azi mănăstire în Armenia de patrimoniu UNESCO, n.a.) armenilor din România”. În timpul şi după Sfânta Liturghie, credincioşii urcau promontoriul mănăstirii în genunchi şi o înconjurau, fiecare după putinţă, de trei ori spre a li se îndeplini cele întru folos duhovnicesc. Pelerinii au fost chemaţi apoi de către preoţi la tradiţionala agapă creştină sau madagh, un obicei ce datează din Armenia pre-creştină, când, în cinstea zeiţei Anahid a recoltelor sau a „Sporului casei” vechii armeni sacrificau o bovină sau o ovină, după caz, iar părţile erau date sărmanilor, orfanilor, săracilor. Sfântul Grigorie Luminătorul încreştinează acest obicei păgân, ce s-a transformat pe parcurs în tradiţionala ciorbă de urechiuşe iar în alte părţi se obişnuieşte a se face un grătar, în sensul creştin al cuvântului. În Biserica Apostolică Armeană cultul Născătoarei de Dumnezeu are un loc aparte, foarte multe biserici, mănăstiri şi schituri din Armenia şi diaspora având hramurile fie de „Adormirea Maicii Domnului”, „Naşterea Maicii Domnului” sau „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”. A doua personalitate a Bisericii Armene la loc de cinste este Sfântul Grigorie Luminătorul, pomenit în Biserica Ortodoxă Română în fiecare an pe 30 septembrie alături de ale lui surori Hripsime şi Gayane.

ADRIAN POPOVICI

  • 19
  •