Mihai Stepan Cazazian

BOTOȘANI / Slujbă cu semnificație deosebită

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

Sâmbătă 23 decembrie 2017, la o săptămână de la prăznuirea madach-ului,  în biserica armeană Sfânta Maria din Botoșani a avut loc ultima slujbă religioasă din acest an, slujbă continuată cu oferirea de cadouri pentru copii și cu un Te Deum la comemorarea unui an de la trecerea în neființă a Vioricăi Popa.

Într-un ceremonial religios de excepție armenii botoșăneni și-au luat încă odată rămas bun de la cea care a fost liderul comunității locale timp de două decenii. Bibliotecar cu vocaţie, cu o constituție firavă și cu mijloace financiare modeste  venite după o viață petrecută între cărți, Viorica Popa a reușit în cele două decenii cât a fost în fruntea comunităţii  lucruri cu totul extraordinare atât  pentru biserică cât  și pentru comunitatea armeană din Botoşani.

În existența lor îndelungată, bisericile armene din Botoșani au avut, după construirea și extinderea lor, două perioade importante cu lucrări majore de reparații și consolidări. Prima a fost în jurul anului 1826, când bogatul epitrop Ștefan David Goilav a realizat ultimele mari lucrări la bisericile armene, construind clopotniţa, consolidând lăcaşul de cult Sfânta Maria şi aşezând deasupra intrării o pisanie care să amintească acest lucru. Tot el a susținut financiar reparațiile la biserica Sfânta Treime din anul 1832 și lucrările de refacere a zidului care împrejmuia incinta, în anul 1843, menționând și această ultimă  lucrare într-o inscripție așezată în biserică.

 După aproape două secole, Viorica Popa a realizat la fel de mult, însă fără a dispune de nici un fel de mijloace ci numai cu credința că îi este hărăzit să readucă Biserica armeană din Botoșani la măreţia ce fusese odinioară. Bătând pe la toate porțile Viorica Popa a determinat, de una singură şi cu o tenacitate ieșită din tipare comune, refacerea din temelii a bisericii Sfânta Maria, lucrare terminată în anul 2011 și care  conferă lăcașului de cult durabilitate pentru secole de aici înainte. Mai mult, Viorica Popa a reușit să determine finanțarea proiectului de refacere și consolidare a bisericii Sfânta Treime, un pas esențial în lucrarea binecuvântată pentru salvarea acestui lăcaș de cult.

Tot Viorica Popa a determinat nemijlocit drumul întru credință al preotului Radu Krikor Holca, la fel cum a determinat plecarea altor doi armeni botoșăneni, a lui Vlad Damian și a lui Bogdan Aritonovici, pentru a urma studiile teologice în limba armeană  la Ecimiadzin. Nici una dintre parohiile armene din România nu mai reuşise acest lucru.

Viorica Popa a contribuit nemijlocit la apariția mai multor cărți fundamentale dar și a unor publicații despre armenii botoșăneni, care vor rămâne lucrări de referință despre această comunitate pentru mulți ani înainte. Nici o altă comunitate armeană  nu a avut atâtea cărţi despre şi pentru biserică şi comunitate în acești ani. Primirea înaltei distincții Medalia Sfântul Nerses Snorhali și Hrisovul de binecuvântare patriarhală de la Sanctitatea Sa Karekin al II-lea, Patriarhul Tuturor Armenilor, a fost o recunoaștere în timpul vieții a meritelor unei personalităţi cunoscute pentru  modestia şi simplitatea proverbială dar cu o influență atât de mare asupra întregii Biserici armene din România.

Iar impactul faptelor Vioricăi Popa rămâne actual și după plecarea ei dintre noi. Raluca Mălăncioiu publică în luna septembrie o lucrare academică de referință în România: Armenii. Scurt istoric. Observații despre argintăria liturgică în patrimoniul bisericilor armenești din România, cu dedicația „ In memoriam Viorica Popa (1938-2016)”.

Multe dintre aceste lucruri au fost evocate de preotul Radu Krikor Holca la slujba religioasă  din 23 decembrie iar ceremonial religios de pomenire a  fost unul special. La slujbă au venit, între alții, prieteni apropiaţi: Zare Nazarian, epitropul parohiei armene Sfânta Maria din Iași sau profesorul Nicolae Vlad, soțul Ioanei Missir, fiica ultimului primar necomunist al Botoșanilor, armeanul Ioan Missir.

Dar pentru ca lucrurile să rămână și în nota de sărbătoare a încheierii anului, la mijlocul slujbei religioase din biserica Sfânta Maria copiii armeni au primit în biserică cadourile de sfârșit de an oferite de Uniunea Armenilor din România.

Florin Simion Egner

  •  
  •