Bedros Horasangian

BEDROS HORASANGIAN / Generalul Andranik și William Saroyan

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

De mic copil știam de Andranik. A cărui statuie nu mai era în curtea Bisericii Armene. Dar se vorbea de el,acasă. Bunicii erau încă în viață și știau, trecuseră prin multe, învățaseră să și tacă. Și urma să mai dureze pînă ce bustul lui Andranik să fie repus pe soclul de unde ne privește la fel de calm și senin cum a fost și în timpul vieții. Un simplu om care ajunge un mare Erou Național al unei națiuni mici.

Armenii. Armeni și armeni. Cu și fără Armenia lor. Pe 31 august 1927 moare  Andranik Ozanian, intrat deja în panteonul eroilor unei națiuni. În timpul scurtei sale vieți – era născut în 25 februarie 1865, la Șabin-Karahisar,vilayetul Sivas, în plin Imperiu Otoman – trece prin nu puține momente dificile, dar tenacitatea, curajul, răbdarea și viziunea sa de om politic și lider militar aduc prestigiul și faima de care se bucură și astăzi.

Generalul  Andranik.

 Un om simplu, fără cine știe ce studii, care ajunge erou național. Al unui popor care avea nevoie de astfel de lideri în deceniile ce au încălecat  trecerea din secolul XIX și cel XX. Decenii teribile, mai ales pentru armeni, care au fost obligați să suporte masacrele hamidiene – nici azi nu sunt bine evaluate și evocate nici atît în toată amploarea tragismului prin are au trecut generația părinților bunicilor noștri. Generalul Andranik,dincolo de postura sa de militar fără armată, comandant de fedayni sau de batalioane de soldați curajoși pînă la sacrificiu a fost prezent pe multe teatre de operațiuni. În Primul Război Balcanic – bunicul meu matern Ohanes Ohanesian, a luat parte la lupte, ca soldat bulgar! – în Războiul armeano-azer, în Primul Război Mondial, prezent la Van, ca și la Bitlis, ca și în campaniile din Caucaz. Decorat cu înalte ordine militare, atît de francezi cît și de ruși, Andranik intră în legendă, cînd deja istoria armenilor o luase razna. Un lider care a știut să mobilizeze resursele unui popor. Un lider care a avut viziune politică. Un lider care a știut să se dea deoparte atunci cînd și-a dat seama că nu mai poate face mare lucru pentru armenii lui.Faima lui a intrat în memoria colectivă a armenilor. De la Van, de la Bitlis, de la Fresno, California, SUA. Unde a trăit mulți ani.

 Pînă a și murit.

Tot la Fresno, California, s-a născut însă, în 1908, nu mai puțin faimosul scriitor William Saroyan. Mult iubit și prețuit de armenii – nu numai armenii îl iubeau și simpatizau, era un om simpatic, zâmbăreț, cu lipici la cei din jur, așa cum altora le plouă mereu în gură și nu poți să te apropii de ei, orice ai face – care l-au înconjurat cu dragoste, prețuire și nu în ultimul rînd admirație. Dar nu despre personalitatea lui William Saroyan va fi vorba în observațiile noastre. În 1936 îi apare volumul de povestiri Inhale and Exhale în care sunt cuprinse și povestirile Andranik of Armenia și mai pe la coada volumului, există o povestire cu titlul The Armenian and the Armenian.Prima este o simpatică evocare a cîtorva armeni din SUA, care, sub emoția venirii lui Andranik devin generoși, prietenoși, simpatici etc. ca imediat după plecarea Generalului Andranik să redevină cum au fost. Ironia lui Saroyan e una pe cît de corozivă, pe atît de tandră. Așa cum I.L.Caragiale spunea despre personajele lui,  Eu vă iubesc, mă!, după ce rîdeam pe seama lor cît cuprinde. Cam cum se produce și Vahe Berberian, pe unde și cît apucă. Despre povestirea The Armenian and the Armenian descoperim ceva foarte tare. În 13 iunie 2017,cercetătorul american Mark Mamigonian, Director of Academic Affair și Editor of Armenian Studies de la NAASR( adică National Association for Armenian Studies& Research) publică un excelent articol/ studiu/cercetare cu titlul The Misquotation of William Saroyan.Unde pe larg și extrem de bine/corect documentat demistifică un citat  din povestirea lui Saroyan, care a făcut carieră. Fiind tradus în armenește, încă din 1940, dar apoi preluat via NorHayastan și utilizat în exces. Sună bine și frumos, mai ales propoziția For when two of them meet anywhere( este vorba de doi armeni, nota mea BH)in the world, see if they will not create a New Armenia.Ceea ce WS nu a scris niciodată. Demonstrația lui Mark A. Mamigonian este exemplară. Textul lui MM se poate găsi pe wwwCreativearmenia.org. De ce insistăm pe acest detaliu? Unde dai și unde crapă! Pentru că am găsit pe situri turcești negaționiste ale Genocidului Armean din 1915, cu toate consecințele încă în curs și rănile nevindecate, utilizarea unor citate mistificate din paregam Will Saroyan în scopuri propagandistice antiarmenești. Faptul că a vizitat Turcia și locurile natale, faptul că a dat mîna cu Ismet Inonu nu înseamnă că William Saroyan recunoaște nevinovăția autorităților otomane. Asta e tot. Situația se poate corecta din mers. Este în mîna armenilor. Detaliile le oferă, ergain parag, Mamigonian, eu de la București doar am vrut să atrag atenția asupra generalului Andranik și a prozelor lui William Saroyan. Căruia îi va apare la București, cît de curînd, încă un volum din minunatele sale proze. Pînă atunci un gînd de bine și către Generalul Andranik. Avem mereu nevoie de asemenea oameni.

  • 18
  •