Mihai Stepan Cazazian

BACĂU / Istorie şi teatru: „Strunga dintre moarte şi viaţă…”

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

DSC_0074 (1)

Uniunea Armenilor din România – Sucursala Bacău, în parteneriat cu Primăria Municipiului Bacău, Teatrul Municipal Bacovia, Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru”, Inspectoratul Şcolar Judeţean Bacău, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Colegiul Naţional „Gheorghe Vrânceanu”, Colegiul Naţional „Ferdinand I”, Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare”,   Colegiul Naţional de Artă „George Apostu”, Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” a organizat sâmbătă, 23 aprilie 2016, ora 13,00, la sala Teatrului Municipal Bacovia, o manifestare culturală de excepţie. Este vorba de spectacolul de teatru: „Strunga dintre moarte şi viaţă…” în regia lui Florin Kevorkian, prezentat de Teatrul Mihai Eminescu din Botoşani.

În deschiderea manifestării au luat cuvântul domnii Traian Apetrei (directorul general al Teatrului Mihai Eminescu din Botoşani) şi Vasile Agop (preşedintele Uniunii Armenilor din România – Sucursala Bacău), fiecare dintre ei insistând asupra importanţei şi actualităţii spectacolului de teatru în contextul genocidului armean care a avut loc la începutul secolului XX.

DSC_0081

Invitat la manifestare în calitate de istoric, prof. dr. Anton Coşa a rostit o alocuţiune privitoare la genocidul armenilor, la acest eveniment tragic pentru comunitatea armeană, asupra căruia încă se aşterne, pe nedrept, un văl al necunoaşterii, deşi lumea globală şi contextul contemporan în care trăim impun cunoaşterea evenimentelor trecutului mai mult ca oricând.

Din fericire, există şi voci (din ce în ce mai multe şi mai influente) care descoperă (ori redescoperă) şi genocidul armean. Un elocvent exemplu în acest sens îl reprezintă Papa Francisc, suveranul pontif denunţând masacrele co­­mise îm­po­triva armenilor în 1915-1916 ca fi­ind „primul ge­nocid al se­colului XX“. Au urmat şi alte state care au admis şi ele existenţa „genocidului armean”. Inclusiv Parlamentul European s-a pronunţat în această privinţă printr-o rezoluţie.DSC_0090

Marele istoric Nicolae Iorga spunea cândva: „Civilizaţia umană nu e un mare fluviu unic, ieşit de sub munţii cei mai înalţi, din izvoarele cele mai adânci, ci cursul ei duce apele vii ale tuturor afluenţilor, care aduc cu ei fiecare un mister de vitalitate, fără de care fluviul s-ar pierde în mlaştini”. În cazul armenilor, aceste ape vii au fost înroşite la sfârşitul secolului al XIX-lea (în 1894-1896) şi începutul secolului al XX-lea (în 1915-1916) de iataganele turcilor incapabili să accepte dreptul comunităţii armene la autodeterminare.

Cercetătorii armeni au impus şi ei, în mod firesc, discutarea şi analizarea evenimentelor istorice privitoare la genocidul armean. Suferinţele, islamizarea, munca forţată, asasinatele, exterminările, calvarul populaţiei armene, atmosfera de teroare în care erau forţaţi de către turci să trăiască sunt descrise în multe izvoare istorice, inclusiv în scrieri şi povestiri aparţinând unor autori descendenţi ai celor care au trecut prin genocidul armean.

DSC_0123

Sunt în istorie evenimente despre care se ştiu multe amănunte, altele despre care se ştiu mai puţine, asupra unora aşternându-se din păcate vălul uitării (voite sau nevoite). În multe cazuri adevărul se lasă mai greu descoperit, după multă trudă şi riguroase cercetări. Întotdeauna însă, în cazul evenimentelor istorice tragice, precum genocidul armenilor, glasurile celor masacraţi odinioară se fac în cele din urmă auzite, iar adevărul iese la lumină.

În mod evident, cunoaşterea faptelor trecutului, cunoaşterea istoriei este o necesitate, iar valorizarea faptelor istorice trebuie făcută în folosul generaţiilor actuale, inclusiv prin spectacole de teatru (care constituie, la rândul lor, o modalitate adecvată şi pentru promovarea istoriei). Un deziderat îndeplinit întru totul şi de piesa de teatru „Strunga dintre moarte şi viaţă…”, interpretată cu atâta pasiune şi dăruire de tinerii actori (şi viitori actori) ai Teatrului Mihai Eminescu din Botoşani.

Prof.dr. Anton Coşa               

DSC_0130

DSC_0157

  •  
  •