Mihai Stepan Cazazian

August

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Călduroasă această lună august.   Unii s-au răcorit la mare alţii la munte. Pentru armenii de pe aceste meleaguri această lună se traduce prin cuvîntul Hagigadar. Aşadar ne-am recules, ca în fiecare an, la mănăstirea aflată la numai doi kilometri de Suceava. Un loc magic, plin de spiritualitate la care nu cred că există armean din România şi nu numai care să nu fi ajuns. Dar a fost pentru prima oară cînd, după o jumătate de secol, nu ne-am rugat împreună cu IPS Arhiepiscop Dirayr Mardichian. Ne-a părăsit în luna mai. De aceea am fost însoţiţi de Episcolul Natan,  candidat la conducerea spirituală a Bisericii Armene din România. Cu toate acestea, sînt convins că  mulţi credincioşi au urcat dealul cu gîndul la regretatul Surpazan care ne-a călăuzit drumul speranţei şi dorinţelor atîţia ani la rînd. Au fost ani, şi în perioada comunistă şi după 1990 cînd mergeam să ne punem dorinţe la Hagigadar  fiind convinşi că visele pot deveni realitate. Şi eram însoţiţi de fiecare dată, de Surpazan, urmaşul lui Hovhannes, primul episcop armean care a fost ales, la 1401, la Suceava. Sper ca în luna septembrie acestă comunitate mică dar încărcată de multă credinţă,  care a dat pe unul din cei mai respectaţi Catolicoşi, l-am numit pe Vasken I, să facă alegerea potrivită şi pentru a-l avea pe cel de-al 42-lea episcop, un slujitor al Domnului demn de înaintaşii pe care i-am avut. Iar anul viitor să-l însoţim la Hagigadar.

  •  
  •